Promisiunile PNL pentru educație, în programul de guvernare 2021-2024: Banii prevăzuți legal pentru educație – peste 4 ani / O nouă lege a educației, reforma carierei didactice, Biblioteca Virtuală și digitalizare

Partidul Național Liberal, de guvernământ, spune că, dacă va rămâne la guvernare după alegerile parlamentare, va revizui cadrul normativ în educație, va reforma cariera didactică și va lua măsuri extinse de integrare și digitalizare a procesului educațional, inclusiv prin operaționalizarea Bibliotecii Virtuale, conform capitolului Educație-Cercetare din programul de guvernare prezentat joi. PNL afirmă că va crește bugetul educației și cercetării gradual, așa încât acesta să atingă în 2024 pragul prevăzut acum de Legea Educației – 6% din PIB pentru educație, 1% pentru cercetare. 

Programul de guvernare al PNL, despre care partidul afirmă că promovează proiectul România Educată inițiat de Președinție, spune, la capitolul Deziderate, că:

• sistemul de educație trebuie să formeze cetățeni activi,
• educația trebuie să fie individualizată și centrată pe nevoile elevului, în funcție de specificul comunităților,
• educația trebuie să înceapă cât mai devreme,
• trebuie să dispară barierele și clivajele între mediile avantajate și categoriile dezavantajate

Profesorul e văzut ca mentor și facilitator, educației îi vor fi alocate resurse “suficiente”, iar tinerii vor avea posibilitatea să “opteze pentru trasee flexibile în educație”.

Sistemul de educație, promite PNL, va fi unul atrăgător pentru comunitățile academice, cu mobilități crescute: “țintele minime de mobilitate presetate: de 20% la nivel de licență și masterat, și de 90% pentru studiile doctorale. Simultan, cel puțin 5% din pro- gramele de studiu sunt derulate în comun cu alte universități europene sau internați- onale. De asemenea, entitățile de educație și cercetare românești accesează minimum 4% din totalul alocării de fonduri europene, pentru întărirea cooperării universitare și pe domeniul cercetării. ” 

• Va exista o “alfabetizare funcțională a tuturor elevilor”, promite partidul.

Obiectivele-cheie naționale menționate în program includ:

• Revizuirea cadrului normativ național, “fiind nevoie în primul rând de o nouă Lege a educației”
• Reforma carierei didactice
• Regândirea și profesionalizarea guvernanței sistemului de educație în lconcordanță cu reforma administrației publice
• Sistem coerent de evaluare, central și local, a sistemului de educație
• Digitalizarea procesului educațional, cu proiecte precum Wi-Fi Campus, Biblioteca Virtuală, îmbunătățirea competențelor digitale
• Registrul Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studiu

Planurile PNL pentru fiecare temă legată de educație și cercetare combină deziderate (scăderea analfabetismului funcțional, scăderea ratei de abandon școlar etc) și măsuri concrete, inclusiv unele ce presupun aplicarea unor prevederi legale sau programe deja existente.

O selecție a promisiunilor PNL:

1. Educația timpurie:

• Extinderea rețelei de creșe în sistemul public, astfel încât să crească rata de cuprindere a copiilor cu vârste între 0-3 ani; 
• Realizarea standardelor specifice de asigurare a calității educației timpurii; 
• Dezvoltarea și actualizarea standardelor de pregătire și a standardelor ocupaționale pentru personalul din educația timpurie; 
• Proiectarea unor modele arhitecturale standard pentru construcția de creșe și grădinițe, în colaborare cu Ordinul Național al Arhitecților. 

2. Învățământ primar și secundar:

• Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii până la nivelul mediu înregistrat în UE; 
• Scăderea semnificativă a ratei de analfabetism funcțional la copiii de 15 ani; 
• Generalizarea programelor afterschool în unitățile de învățământ de stat; 
• Curriculum: centrarea conținuturilor pe profilul celui care învață; 
• Formarea cadrelor didactice în acord cu arhitectura curriculară și pentru integrarea tehnologiei în procesul educațional; 
• Introducerea portofoliului educațional digital; 
• Reconfigurarea ciclurilor de învățământ astfel încât toate traseele educaționale să permită accesul spre o formă superioară de formare, indiferent de profilul urmat; 
• Realizarea rețelei școlilor pilot, în vederea dezvoltării unor programe educaționale inovative; 
• Dezvoltarea centrelor educaționale integrate/incluzive pentru elevii cu cerințe educaționale speciale; 

3. Învățământ profesional și vocațional:

• Dezvoltarea rutelor de educație profesionaă în regim dual la nivel secundar și terțiar; 
• Extinderea programelor de tip dual până la 30% din totalul programelor de educație profesională; 
• Dezvoltarea campusurilor școlare, mai ales în localitățile care oferă educație profesională în regim dual 
• Crearea unui sistem național de monitoriza- re a inserției absolvenților pe piața muncii

Cariera didactică:

• Regândirea sistemului de formare inițială; 
• Salarizarea diferențiată pe criterii de performanță; 
• Creșterea autonomiei școlilor atât în privința resursei umane, curriculumului, cât și a ma- nagementului financiar; 
• Digitalizarea proceselor de management și administrative; 
• Clarificarea atribuțiilor și responsabilităților inspectoratelor școlare; 

Infrastructura școlară 

• Construirea de creșe și grădinițe; 
• Elaborarea unui proiect național de reabilitare si extindere a rețelei de școli gimnaziale, școli profesionale si licee. 

Învățământ superior 

• Reforma universităților – Actualizarea modului de finanțare, Clasificarea universităților în funcție de performanță, de misiunea asumată și de rolul pe care îl joacă la nivel inter- național, național sau regional, participarea extinsă a studenților la luarea deciziilor, creșterea autonomiei universitare

Cercetare:

• Guvernul își va asuma derularea evaluării externe, cu experți selectați de Comisia Europeana, a politicilor naționale în cercetare, dezvol- tare și inovare, a guvernanței și arhitecturii instituționale și implementarea recoman- dărilor primite de la Comisia Europeana 

Citește și:

„Este probabil ca anul școlar și universitar 2020-2021 să se desfășoare integral în regim hibrid și online”, scrie PNL în Programul de guvernare pe Educație. Există „nevoia planificării revenirii la școală post-pandemie”