Propuneri ale unui grup de profesori universitari și academicieni: Academia Română să supervizeze aspectele științifice ale doctoranturii / Universitățile „neperformante și inutile” să fie desființate și să fie reintrodus concursul de admitere la facultate

5.257 de vizualizări
conducătorii de doctorate
Foto: Pixabay.com
“Considerăm necesar ca Academia Română, prin secțiile sale și prin comisiile de specialiști pe care și le va constitui, să supervizeze aspectele științifice ale desfășurării doctoranturii”, afirmă, într-un material transmis Edupedu.ro, un grup de 13 profesori universitari și academicieni. Aceștia pleacă de la problema plagiatului și a calității slabe a multor lucrări de doctorat, precum și a altor probleme ce afectează învățământul superior în ansamblul său, pentru a transmite și o serie de alte propuneri, precum “desființarea universităților și colegiilor neperformante și inutile” sau reintroducerea concursului de admitere la facultate.

Semnatarii articolului, intitulat “Doctoratul în România”, susțin că asumarea de către Academia Română a rolului de supervizare pentru “aspectele științifice ale desfășurării doctoranturii” ar fi posibilă în condițiile în care structurile “Ministerului Învățământului (Educației, Cercetării etc.)” și cele subordonate “se justifică pentru procedurile administrativ-juridice”, iar comisiile consultative și ARACIS “sunt frecvent organizate/reorganizate și adesea sunt supuse politicului”.

  • Materialul prezintă o serie de propuneri privind organizarea studiilor doctorale, dar nu menționează clar ce ar presupune “supervizarea” activităților științifice de către Academia Română. Este propusă, însă, înființarea unei Comisii comune a Ministerului Învățământului și a Academiei Române, comisie care, între altele, confirmă titlul științific de doctor, precum și retragerea acestui titlu în cazul unor abateri etice (retragere care, într-o primă fază, ar urma să fie decisă de comisia care a acordat titlul de doctor, după constatarea abaterilor). Diploma de doctor ar urma, conform propunerilor, să fie semnată “de ministru, respectiv de Academia Română” prin președintele ei.

Ei mai propun ca “pentru înscrierea la doctorantură, candidatul va prezenta un memoriu referitor la: a) activitatea sa științifică/artistică reală de după absolvirea masteratului, în domeniul doctoranturii (…)”, pe lângă prezentarea propunerii de teză.

O altă propunere este ca stagiul de doctorantură să dureze “până la susținerea publică a tezei de doctorat, dar nu mai mult de 10 ani”.

Materialul integral, transmis redacției Edupedu.ro:


2 comments
  1. Academia română în structura ei actuală nu e în stare să facă ordine şi performanță în propria ogradă. Ce să mai aibă în grijă şi doctoratele?!

  2. Probabil domnii care au făcut propunerea nu cunosc faptul ca doctoratul este ultima etapa de studii, fiind posibil de urmat IMEDIAT după finalizarea studiilor de Master. In acest caz, ce “… activitate științifică/artistica reala …” desfășurată după finalizarea masteratului ar putea prezenta candidații?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Pe 27 septembrie rata de incidență va trece de 6 la mie în Cluj-Napoca și va fi de 8 la mie pe 1 octombrie – previziunea cercetătorilor Universității Babeș Bolyai cu privire la incidența cazurilor cu trei săptămâni înainte de începerea anului universitar

În scenariul de bază, pe 27 septembrie rata de incidență va trece de 6 la mie în municipiul Cluj-Napoca și va fi de 8 la mie pe 1 octombrie, în…
Vezi articolul

Parteneriat strategic între Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea Lucian Blaga din Sibiu: programe educaționale comune, aplicații comune pentru granturi mari, consultări în zonele de „suprapunere”

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) au încheiat un parteneriat strategic la nivel academic, potrivit unui anunț al celor două instituții de învățământ superior.…
Vezi articolul

Ministrul Teleman, despre prioritățile în cercetare: Finanțarea pentru revigorarea “pacientului în inaniție” trebuie direcționată în primul rând către dezvoltarea resurselor umane și către întărirea standardelor etice de evaluare

“Cercetarea e un pacient în inaniție, cu un sistem imunitar slăbit și care trebuie revigorat. Asta înseamnă finanțare predictibilă, direcționată cu scopul dezvoltării resurselor umane în primul rând și întărirea…
Vezi articolul

Domeniile de studii cu cei mai mulți studenți în România: Afacerile și Dreptul, Ingineria – în top, dar au și cele mai scăzute rate de promovare / Științele educației au avut o creștere de 9% a numărului de studenți la licență, după greva profesorilor din 2023 – raport

Aproximativ un sfert dintre studenții la studii din licență din România urmează studii din cadrul domeniului fundamental „Afaceri, administrație și drept”, domeniu urmat de domeniul fundamental al Ingineriei, care, luat…
Vezi articolul