România nu este reprezentată nici anul acesta de vreo universitate în top 1000 instituții de învățământ superior din lume, în cel mai nou clasament global Quacquarelli Symonds, dat publicității miercuri seară. QS World University Rankings – ediția 2023 include 13 universități românești, dar, dacă anul trecut trei erau clasate în grupa 1001-1200, acum au rămas doar două în acest segment: Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București.
La ediția precedentă (2022 conform datării oficiale, ediția publicată acum un an, în 2021), în același interval 1001-1200 apărea și Universitatea de Vest din Timișoara, care acum coboară în segmentul 1201-1400, unde sunt incluse cele mai multe universități românești.
Numărul universităților din România intrate în clasament a crescut față de anul trecut, dar a crescut și numărul general de instituții internaționale, de la circa 1.300 în ediția trecută la peste 1.400 anul acesta.
Anul trecut, România a rămas fără universități românești în top 1000: Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București, care figurau peste acest prag în edițiile anterioare, au coborât atunci în grupa 1001-1200, unde se afla și Universitatea de Vest din Timișoara. Anul acesta, UBB și UB sunt singurele care au rămas în acest interval 1001-1200. Cele două instituții erau singurele rămase în top 1000 în 2020 și 2019, după ce, anterior, printre primele 1000 de universități ale lumii, conform criteriilor companiei de consultanță QS, mai figurau Universitatea Al.I. Cuza din Iași, Universitatea Politehnica din București și Universitatea de Vest.
Universități românești care apar în QS World University Ranking 2023 (ediția din acest an):
1001-1200 – Universitatea Babeș-Bolyai
1001-1200 – Universitatea din București
1201-1400 – Universitatea Al. I. Cuza din Iași
1201-1400 – Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
1201-1400 – Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
1201-1400 – Universitatea Tehnică din Cluj Napoca
1201-1400 – Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași
1201-1400 – Universitatea Transilvania din Brașov
1201-1400 – Universitatea de Vest din Timișoara
1201-1400 – Universitatea Politehnica din București
1201-1400 – Universitatea Politehnica din Timișoara
1400+ – Universitatea din Craiova
1400+ – Universitatea din Oradea
(Notă: universitățile incluse în același interval din clasament sunt listate în ordinea alfabetică, după numele în engleză)
Top 10 al clasamentului global QS 2023 este dominat de universități din SUA și Marea Britanie:
1. Massachusetts Institute of Technology (SUA)
2. University of Cambridge (Marea Britanie)
3. Stanford University (SUA)
4. University of Oxford (Marea Britanie)
5. Harvard University (SUA)
=6. California Institute of Technology (SUA)
=6. Imperial College London (Marea Britanie)
8. UCL (Marea Britanie)
9. ETH Zurich (Elveția)
10. University of Chicago (SUA)
Citește și:
Clasamentul QS internațional al universităților, după domenii de studiu: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca are cele mai multe apariții, urmată de Universitatea București
România nu mai are nicio universitate în top 1000, în prestigiosul QS World University Ranking – ediția 2022. Universitatea din București și Babeș-Bolyai au coborât în grupa 1001-1200
Redacția
Adriana Vișean
A.S.
6 comments
crezi tu asta!!!…că dacă am fi fost colonie britanică aveam mai multe șanse ! Cu doctorate vândute la tonă și admitere in bătălie de dosare și altele legate de corupție și prostie nu putem avea pretenții!!!…
Daca ati avea curiozitatea sa parcurgeti criteriile
pe baza carora sunt facute aceste ierarhii veti vedea ca MIT are 98 de laureati ai premiului Nobel, 7 din miliardarii lumii, si faptul ca , da, cercetarea stiintifica are o pondere mare in stabilirea acestor clasamente, arata, probabil, prost din perspectiva romaneasca…
coruptie si la invatamant!!!!!!!
Daca vă uitați la primele 8 clasate, toate sunt din țări vorbitoare de engleza. Este clar că acest top favorizează instituțiile din spațiul britanic, american și din fostele colonii.Daca am fi fost colonie britanică și nu romana, am fi avut șanse.mai.bune.Apoi criteriile topului au mai puțin legătura cu cercetarea științifică (pondere 20%) in raport cu gradul de internationalizare, de prestigiul in fata angajatorilor etc.Oare de ce ne obosim sa participam la astfel de topuri menite pentru alții? Ce sens are? E că și cum, fiind supraponderal, vrei sa concurezi in frumusețe cu Brad Pitt…E vânare de vânt și demoralizator.
Are dreptate un patriot
Nici nu are cum, cu domenii de pregatire in afara pietii muncii, cu multa teorie, cu admitere pe dosare, cu scoli doctorale slabe si corupte, cu familii de profesori, fara proiecte de cercetare relevante si dacute doar a incasa bani, cu articole slabe, etc.