Radiografia universităților, realizată de studenți: Planuri de învățământ neactualizate, care ignoră piața muncii. Propagandă politică prezentă, taxe ilegale și sesizare aproape imposibilă a abuzurilor

Planurile de învățământ oferite de facultăți nu sunt nici adaptate, nici actualizate la cerințele curente ale pieței muncii, acuză studenții, într-o radiografie pe larg a sistemului național de învățământ superior. Tinerii listează problemele și neregulile din mediul universitar și atrag atenția că “propaganda politică este încă prezentă în universități, deși este interzisă”, și cer introducerea în lege a “incompatibilității dintre funcțiile de conducere din mediul academic și funcțiile politice”.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a lansat un nou Raport național, în care analizează în ce măsură au respectat și aplicat universitățile Codul drepturilor și obligațiilor studentului (Statutul Studentului). Analiza reprezintă o radiografie a sistemului național de învățământ superior de stat, spun studenții.

Principala problemă semnalată de tineri este “participarea scăzută a studenților în procesul de revizuire al planurilor de învățământ, neadaptarea și neactualizarea acestora cu cerințele curente ale pieței muncii, fără o consultare cu studenții și absolvenții”.

ANOSR spune că “evaluarea cadrelor didactice de către studenți nu este abordată pe cât de riguros ar fi recomandat. Studenții nu sunt încurajați să participe la aceste evaluări sau nu pot evalua deloc, rapoartele cuprinzând rezultatele centralizate pentru fiecare profesor în parte nu sunt publicate în peste 60% dintre universitățile analizate, iar efectele reale ale acestor demersuri asupra procesului educațional din universitățile românești sunt departe de a apărea prea curând, în lipsa creării și dezvoltării unei culturi a evaluării”.

“Propaganda politică este încă prezentă în universități, deși este interzisă, iar persoane care ocupă funcții de conducere în universități dețin simultan și diverse alte funcții politice. Considerăm necesară revizuirea cadrului legislativ în direcția incompatibilității dintre funcțiile de conducere din mediul academic și funcțiile politice”, se arată în raportul ANOSR remis Edupedu.ro.

Amintim că studenții au cerut și în urmă cu o săptămână reintroducerea în legea educației a incompatibilității dintre funcția de rector și cea de parlamentar sau lider de partid.
Ecaterina Andronescu este cea care a eliminat din Legea educației din 2011 incompatibilitățile rector-parlamentar. Detalii aici Andronescu însăși a fost rector și parlamentar, apoi președinte de senat universitar și parlamentar
În prezent, sunt în situația de a fi și rectori și parlamentari rectorul Universității Politehnica București Mihnea Costoiu (senator PSD din 2012 până în prezent), rectorul suspendat al Universității Alba Iulia Daniel Breaz (senator PSD din 2016 până în prezent și ministru al Culturii) rectorul Universității de Agronomie și Medicină Veterinară Sorin Cîmpeanu (fost deputat ALDE din 2016, acum membru al partidului Pro România al lui Victor Ponta), rectorul Universității de Vest din Timișoara Marilen Pirtea (deputat PNL din 2016).

Studenții vorbesc despre „taxe nejustificate sau ilegale” cerute de universități „pentru diverse documente garantate a fi eliberate gratuit de actele normative aflate în vigoare”; tinerii spun că o cauză pentru taxele ilegale o reprezintă „subfinanțarea sistemului de învățământ superior”.

„O altă situație nefavorabilă pentru studenți în anul universitar 2017-2018 este necumularea burselor sociale cu alte tipuri de burse. Deși începând cu luna martie 2017 a fost crescut fondul de burse cu o suplimentare de peste 142% față de anul anterior, iar cuantumul minim al burselor sociale la nivel național a devenit 578 lei/lună (acest fapt determinând universitățile să crească, la rândul lor, cuantumurile tuturor categoriilor de burse), concomitent cu aceste măsuri au intervenit și problemele privind cumularea. Universitățile permit cumularea doar în limita fondurilor disponibile de la bugetul de stat, iar de cele mai multe ori, acestea sunt insuficiente”, se arată în raportul ANOSR.

Tinerii acuză și lipsa vizibilității Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră.

„Acordarea de credite pentru activitățile de voluntariat este privită cu reticență de mai mult de jumătate dintre universități, acestea neavând implementată o procedură sau o metodologie în acest sens”, mai spun studenții.

„Universitățile supun studenții unui lung șir de acțiuni birocratice în procesul de contestare a notelor, urmate în unele cazuri și de repercursiuni asupra celor ce își exercită acest drept. Mecanismele și procedurile de sesizare a abuzurilor sunt în continuare neaduse la cunoștința studenților; aceștia nu sunt educați în spiritul semnalării abuzurilor și nici nu sunt încurajați în acest sens”, atrag atenția tinerii.

Aceștia avertizează că „universitățile nu sunt pregătite să asigure infrastructură, metode alternative sau resurse educaționale adaptate nevoilor studenților cu dizabilități și se află mai mult în poziția de a le îngreuna procesul de incluziune socială decât în cea de a îl facilita”.

Petrișor-Laurențiu Țucă, președintele ANOSR, a declarat că „deși este al șaptelea an de când a fost reglementat la nivel național Codul Drepturilor și Obligațiilor Studentului, acesta este dovada că universitățile din România nu au înțeles principiile de funcționare ale autonomiei universitare. Este dezamăgitor că aproximativ un sfert dintre universitățile de stat nu au publicat sau adoptat, încă, un Cod al Drepturilor și Obligațiilor Studentului propriu sau faptul că doar 11 universități au preluat integral prevederile reglementate la nivel național„.

„Acțiunile noastre nu sunt în zadar: din răspunsurile colegilor noștri putem observa că se fac progrese în ceea ce privește respectarea drepturilor studenților în universități, dar există în continuare probleme foarte mari. Se remarcă o participare scăzută a studenților în procesele de revizuire a planurilor de învățământ, incluziunea studenților cu diverse dizabilități este deficitară, universitățile nefiind pregătite să le asigure acestora nici infrastructură, nici resursele necesare pentru un act educațional de calitate sau încă li se percep taxe nejustificate, ba chiar ilegale studenților pentru diverse documente garantate a fi eliberate gratuit„, spune liderul studenților.

Descarcă de aici Raportul integral realizat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) pentru anul universitar 2017-2018

Similare

2 comments

Anghel spune:

3 aprilie 2019 la 12:34

De ce există problemele astea? Fiindcă tot daţi ţara PSD-ului, la fiecare 4 ani. Nu vă duce capul să votaţi cu partidele progresiste.

Răspunde
1. pehash spune:
  
  3 aprilie 2019 la 13:44
  
  Din pacate, aici nu mai putem da vina pe politicieni. Universitatile romanesti au suferit un exod masiv de competente imediat dupa ’89, cand a fost clar pentru toata lumea educata ca noua „democratie” este controlata tot de vechiul partid. Au ramas impostorii si lenesii, eventual cativa profesori buni, dar comozi.
  Ecaterina Andronescu este cel mai bun exemplu. A ajuns la conducerea Politehnicii inainte sa intre in politica. O nulitate evidenta pentru toti cercetatorii din domeniul ei, si totusi a ajuns decan al Facultatii de Chimie in 1992..
  
  Răspunde