Raportul Draghi, document-cheie menit să ghideze politicile Comisiei Europene: Educația trebuie să fie unul dintre motoarele dezvoltării europene, pentru a stăvili declinul economic și a întări competitivitatea pe continent

[jp_post_view]
Foto: © Kav777 | Dreamstime.com
Întărirea sistemelor de educație și de învățare pe tot parcursul vieții sunt privite ca elemente esențiale în eforturile pe care trebuie să le depună Europa, așa încât să pună capăt declinului economic și pentru a întări competitivitatea în fața unor rivali economici precum SUA sau China, spune un raport-cheie realizat la solicitarea Comisiei Europene și publicat la începutul săptămânii, așa numitul Raport Draghi.

Analiza – realizată de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, la solicitarea Comisiei Europene – trece în revistă provocările cu care se confruntă societatea, companiile și piața unică europeană în ceea ce privește competivitatea și a fost conceput ca reper pentru politicile viitoarei Comisii de la Bruxelles, aflată în curs de formare. 

  • Raportul atinge o serie de teme legate de inovare, capitol la care România are cea mai slabă performanță în Europa, potrivit unui recent raport internațional – detalii, mai jos.

Documentul identifică trei zone de acțiune pentru UE și pentru țările membre, acțiuni care să „reaprindă creșterea durabilă pe continent. Acestea sunt reducerea decalajului apărut între Europa și SUA/China, mai ales în ceea ce privește tehnologiile avansate, „decarbonizarea” industriilor și susținerea competitivității printr-un plan comun european, respectiv creșterea securității și reducerea dependențelor.

În acest context, raportul atinge și tema educației, considerată, alături de sistemele sociale și de sănătate, drept un punct forte al Europei, în acest moment. 

  • „În timp ce Europa ar trebui să aibă ca țintă egalarea SUA în termeni de inovație, ar trebui să urmărim să depășim SUA în oferirea de oportunități pentru educație, pentru învățarea adulților și locuri bune de muncă pentru toți, pe parcursul întregii vieți”, spune raportul.

Iar documentul apreciază că acele forme de educație capabile să producă setul de competențe necesar europenilor, în contextul competiției globale, au nevoie de o abordare diferită: „(…) În același timp, Europa va avea nevoie de o abordare fundamental nouă în ceea ce privește competențele. UE trebuie să se asigure că toate persoanele care lucrează au un drept la educație și reorientare, să le permită acestora să capete noi roluri, pe măsură ce companiile lor adoptă tehnologia, sau alte locuri bune de muncă în noi sectoare”.

În ceea ce privește raporturile cu SUA în domeniul inovării, documentul spune că Europa „ar trebui să depășească (potențialul american – n.red.) oferind oportunități de educație și învățare pe tot parcursul vieții, asigurându-se că beneficiile inteligenței artificiale sunt distribuite larg, iar orice impact negativ asupra incluziunii sociale este minim”.

  • Recomandările Raportului Draghi, ce au stârnit deja discuții în mediul economic, de afaceri și academic din România, apar în condițiile în care o recentă analiză a Comisiei Europene cu privire la nivelul inovării în UE, comparativ cu cele ale altor mari puteri inovatoare din lume, plasează România pe ultimul loc în rândul țărilor membre ale Uniunii, din punct de vedere al performanței în inovare. În plus, România s-a remarcat, printre codașii continentului, drept una dintre foarte puținele țări cu o performanță în scădere în ultimul an, depășită fiind de Albania și alte țări non-UE, cu o performanță în scădere.
Citește și:
Daniel David: Au pătruns tot mai multe universități românești în clasamente, dar nu performăm la vârf. Avem nevoie de programe care să susțină excelența, să schimbe paradigme – câteva gânduri despre raportul Draghi
România – ultima din Europa la performanța în inovare, care a scăzut în 2023, împotriva tendințelor de creștere de pe continent – raport internațional / Asociația cercetătorilor Ad Astra: România se află în zona specifică țărilor din Africa, iar responsabilitatea „aparține, în ultimă instanță, partidelor politice” 

Foto: © Kav777 | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


1 comment
  1. Sistemul de educatie si sistemul economic sunt doua sisteme complexe, interdependente. Ambele pot merge prost sau ambele pot merge bine. Cu conditia sa nu intervii aiurea. Sunt sisteme cu autoreglaj.

    Economistii inteleg foarte bine cum functioneaza sistemul lor. Astia cu educatia sunt insa departe. Ar trebui sa existe mai intai o interventie pentru depolitizare, toleranta zero la ingerintele politice. Abia atunci o sa respire liber sistemul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Curriculumul de liceu în Polonia, a doua țară est-europeană cu cele mai bune rezultate în PISA, invocată drept potențial reper și pentru planurile-cadru din România: Accent pe limbă și literatură, matematică, limbi străine / Istoria – predată 4 ani, științele – doar 3 în trunchiul obligatoriu / Religia și „Educația pentru familie” – la alegerea elevilor și părinților

Limba și literatura, matematica, limbile străine, dar și istoria sunt disciplinele cărora li se acordă cea mai multă atenție în curriculumul de liceu din Polonia, a doua țară din Europa…
Vezi articolul

VIDEO Yuval Noah Harari, despre efectele războiului din Ucraina: E o situație de înarmare care poate scăpa de sub control / Banii care ar trebui să fie alocați pentru educație, pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, acești bani se vor duce la tancuri, rachete, la finanțarea războaielor

După 1945, omenirea a trăit o epocă de pace la nivel global, cu câteva conflicte locale, dar reușind să evite până acum declanșarea unui nou război teritorial ca în trecut,…
Vezi articolul

Aproape jumătate dintre studenții care au început facultatea în 2015 au abandonat studiile. Dintre aceștia, 44% au renunțat după primul an / Domeniul de studiu, nota de la bacalaureat, caracteristicile studenților, printre factorii care influențează abandonul universitar

În România nu a fost calculat niciodată abandonul studiilor superioare, indiferent de ciclul de studiu: licență, master sau doctorat. Fenomenul a fost măsurat pentru prima dată în cadrul studiului Abandonul…
Vezi articolul

Universitatea din București – europeană și cu autonomie sporită, sau „prima” pe țară și „în formațiune completă”, prin includerea celorlalte mari universități din București? Diferențe și asemănări în viziunea și promisiunile celor doi candidați anunțați până acum la funcția de rector UB, Marian Preda și Cristian Preda

Un rector în funcție care mizează pe continuitate și care promite să întărească lucrurile pe care le-a făcut într-un prim mandat dificil, marcat de criza produsă de pandemie și de…
Vezi articolul

Profesorul Cătălin Ciupală: Foarte mulți copii nu au făcut nimic la subiectul III, la simularea pentru Evaluarea Națională – Matematică, unde „se puteau lua 50 de sutimi destul de ușor” / „Atitudinea copilului față de a rezolva probleme este aproape zero… Gândiți-vă când vor fi adulți, cu non-combat”

La subiectul III de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024 – Matematică erau subpuncte ”destul de ușoare, eu cred că se puteau lua 50 de sutimi destul de ușor”.  Dar…
Vezi articolul