Raportul Draghi, document-cheie menit să ghideze politicile Comisiei Europene: Educația trebuie să fie unul dintre motoarele dezvoltării europene, pentru a stăvili declinul economic și a întări competitivitatea pe continent

430 de vizualizări
Foto: © Kav777 | Dreamstime.com
Întărirea sistemelor de educație și de învățare pe tot parcursul vieții sunt privite ca elemente esențiale în eforturile pe care trebuie să le depună Europa, așa încât să pună capăt declinului economic și pentru a întări competitivitatea în fața unor rivali economici precum SUA sau China, spune un raport-cheie realizat la solicitarea Comisiei Europene și publicat la începutul săptămânii, așa numitul Raport Draghi.

Analiza – realizată de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, la solicitarea Comisiei Europene – trece în revistă provocările cu care se confruntă societatea, companiile și piața unică europeană în ceea ce privește competivitatea și a fost conceput ca reper pentru politicile viitoarei Comisii de la Bruxelles, aflată în curs de formare. 

  • Raportul atinge o serie de teme legate de inovare, capitol la care România are cea mai slabă performanță în Europa, potrivit unui recent raport internațional – detalii, mai jos.

Documentul identifică trei zone de acțiune pentru UE și pentru țările membre, acțiuni care să „reaprindă creșterea durabilă pe continent. Acestea sunt reducerea decalajului apărut între Europa și SUA/China, mai ales în ceea ce privește tehnologiile avansate, „decarbonizarea” industriilor și susținerea competitivității printr-un plan comun european, respectiv creșterea securității și reducerea dependențelor.

În acest context, raportul atinge și tema educației, considerată, alături de sistemele sociale și de sănătate, drept un punct forte al Europei, în acest moment. 

  • „În timp ce Europa ar trebui să aibă ca țintă egalarea SUA în termeni de inovație, ar trebui să urmărim să depășim SUA în oferirea de oportunități pentru educație, pentru învățarea adulților și locuri bune de muncă pentru toți, pe parcursul întregii vieți”, spune raportul.

Iar documentul apreciază că acele forme de educație capabile să producă setul de competențe necesar europenilor, în contextul competiției globale, au nevoie de o abordare diferită: „(…) În același timp, Europa va avea nevoie de o abordare fundamental nouă în ceea ce privește competențele. UE trebuie să se asigure că toate persoanele care lucrează au un drept la educație și reorientare, să le permită acestora să capete noi roluri, pe măsură ce companiile lor adoptă tehnologia, sau alte locuri bune de muncă în noi sectoare”.

În ceea ce privește raporturile cu SUA în domeniul inovării, documentul spune că Europa „ar trebui să depășească (potențialul american – n.red.) oferind oportunități de educație și învățare pe tot parcursul vieții, asigurându-se că beneficiile inteligenței artificiale sunt distribuite larg, iar orice impact negativ asupra incluziunii sociale este minim”.

  • Recomandările Raportului Draghi, ce au stârnit deja discuții în mediul economic, de afaceri și academic din România, apar în condițiile în care o recentă analiză a Comisiei Europene cu privire la nivelul inovării în UE, comparativ cu cele ale altor mari puteri inovatoare din lume, plasează România pe ultimul loc în rândul țărilor membre ale Uniunii, din punct de vedere al performanței în inovare. În plus, România s-a remarcat, printre codașii continentului, drept una dintre foarte puținele țări cu o performanță în scădere în ultimul an, depășită fiind de Albania și alte țări non-UE, cu o performanță în scădere.
Citește și:
Daniel David: Au pătruns tot mai multe universități românești în clasamente, dar nu performăm la vârf. Avem nevoie de programe care să susțină excelența, să schimbe paradigme – câteva gânduri despre raportul Draghi
România – ultima din Europa la performanța în inovare, care a scăzut în 2023, împotriva tendințelor de creștere de pe continent – raport internațional / Asociația cercetătorilor Ad Astra: România se află în zona specifică țărilor din Africa, iar responsabilitatea „aparține, în ultimă instanță, partidelor politice” 

Foto: © Kav777 | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


1 comment
  1. Sistemul de educatie si sistemul economic sunt doua sisteme complexe, interdependente. Ambele pot merge prost sau ambele pot merge bine. Cu conditia sa nu intervii aiurea. Sunt sisteme cu autoreglaj.

    Economistii inteleg foarte bine cum functioneaza sistemul lor. Astia cu educatia sunt insa departe. Ar trebui sa existe mai intai o interventie pentru depolitizare, toleranta zero la ingerintele politice. Abia atunci o sa respire liber sistemul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Schimbare radicală a sistemului de finanțare a universităților, propusă de Marian Preda, rectorul Universității din București: Locurile bugetate la licență să le fie repartizate direct celor cu cele mai bune rezultate la Bacalaureat, sub formă de voucher. Formăm o piață liberă în care fiecare tânăr cu voucher are de ales la ce facultate merge să studieze

Rectorul Universității din București propune „schimbarea radicală a sistemului de finanțare” a învățământului universitar. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, Marian Preda a avertizat că „întregul sistem de finanțare în învățământul superior…
Vezi articolul
Scoala Altfel - ce activitati ar trebui sa faca profesorii

Copiii pot fi puternic afectați de anxietatea părinților din această perioadă. Laboratorul de Științe Cognitive din București: E esențial ca părinții să fie calmi

„În contextul problemei de sănătate publică cu care ne confruntăm, este firesc pentru unele persoane să resimtă o creștere a anxietății”, scriu cercetătorii din cadrul Laboratorului de Științe Cognitive Clinice…
Vezi articolul

Studiu: O treime dintre români cred că știința și tehnologia au o influență negativă asupra societății – cel mai mare procent din Europa / România – țara cu cea mai mică încredere în cercetarea bazată pe inteligență artificială / Ministrul David: Condiții ce predispun „la pseudoștiință și ne vulnerabilizează la conspirații și fake news”

România este țara europeană cu cei mai mulți locuitori care cred că știința și tehnologia au o influență mai degrabă negativă sau foarte asupra societății – unul din trei români…
Vezi articolul