Rectorul Universității din București, Marian Preda, după moartea lui Ion Iliescu: „Despre morți, numai de bine” – de acord. Dar ce ziceți despre morții din decembrie 1989? Dar despre cei din 13-15 iunie 1990?

938 de vizualizări
Marian Preda / Foto: Facebook.com – Universitatea din București
„’Despre morți, numai de bine’”… De acord. Dar ce ziceți despre morții din decembrie 1989? Dar despre cei din 13-15 iunie 1990? Ei sunt mulți, mult mai mulți, au dreptul și ei la adevăr și la o memorie ”numai de bine”; mai ales pentru că au luptat și au murit pentru libertatea noastră, a tuturor”, scrie Marian Preda, rectorul Universității din București, într-un mesaj publicat pe Facebook miercuri, la o zi după moartea fostului președinte Ion Iliescu, inculpat în Dosarul Revoluției și în cel al Mineriadei.

Marian Preda apreciază că „funeraliile naționale sunt normale pentru un fost președinte al României, oricât de controversat ar fi fost”. Dar, scrie el, „apoi, după ce va fi îngropat Ion Iliescu, cred că este timpul să se «dezgroape», în sfârșit, dosarele și adevărul despre morții numeroși de la Revoluție sau din 13-15 iunie 1990”.

„Ca să avem grijă și de adevărul istoric dar și de dreptatea postumă necesară pentru odihna veșnică în pace a eroilor libertății noastre actuale”, completează rectorul UB.

Mesajul lui Marian Preda, integral:

Marian Preda conduce o instituție martor pentru evenimentele din 1989 și 1990. Despre Mineriadă, rectorul spunea în 2020, la 30 de ani de la evenimentele de atunci:

  • „Fenomenul Piata Universității, prima manifestație publică de amploare de după 1989 din România, în care elitele intelectuale ale României, tinerii, în majoritate studenți, participanții la Revoluția din decembrie 1989, au manifestat aici, aproape, în Piața și din Balconul Universității, militând pentru desprinderea definitivă de comunism și de practicile sale. Bâtele minerilor manipulați de regimul neocomunist au încercat să suprime, în 13-15 iunie 1990, dorința de libertate a manifestanților. Profesori, studenți, simpli cetățeni ai Bucureștiului, au fost grav agresați. Palatul Universității în care ne aflăm acum și colecțiile noastre de mare valoare au fost devastate. La fel ca atunci cu bâta, în multe perioade ale ultimelor 3 decenii, Universitatea a fost lovită cu pixul guvernanților pentru că și-a păstrat autonomia și principiile morale, pentru că nu a abdicat de la normele de integritate academică și pentru că nu s-a vasalizat politic; mediocritatea a luat locul excelenței prin tăieri de locuri și prin sub-finanțarea universităților tradiționale performante, prin decuplarea de rețelele și modelele academice internaționale.”
Citește și:
Ion Iliescu și educația din România: de la fenomenul Piața Universității la „mecanica fluidelor” ca fundament pentru mersul lucrurilor în învățământ


2 comments
  1. Rect ore, citeaza corect „Despre morți numai de bine pentru ca nu se pot apăra”. Adică taci!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Noile programe școlare pentru liceu vor fi publicate foarte curând. Sunt mai multe variante – anunță noul secretar de stat din Ministerul Educației / Sorin Ion: Sperăm ca lucrurile să se îndrepte în semestrul II și să se facă școala față în față

Noile programe școlare pentru liceu, care trebuie să se aplice la clasa a IX-a de anul școlar viitor, vor fi publicate „foarte curând”, a declarat pentru Edupedu.ro secretarul de stat…
Vezi articolul

Profesorii nu sunt plătiți la înălțimea meseriei pe care o practică, spune directoarea Raluca Ivănuș: Un profesor nu livrează doar cunoștințe. Face mult mai mult decât pare la prima vedere. După ce pleacă de la școală, are de corectat, de evaluat

Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național George Coșbuc din Capitală, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că profesorii nu sunt plătiți la înălțimea meseriei pe care pe care o…
Vezi articolul

VIDEO Limbajul științific românesc din prezent „este pestriț”, cu termeni neadaptați din limbi străine, pentru că ultimul vocabular specific este din 1960, atrage atenția vicepreședintele Academiei Române, Marius Andruh: Răspunzători suntem și noi specialiștii. De atunci știința a evoluat

Limbajul științific romanesc este unul „pestriț”, cu termeni din limbi străine, cei mai mulți neadaptați, pentru că ultimele norme și reglementări ale termenilor care să se folosească în diverse domenii…
Vezi articolul

Ministrul Educației și Cercetării: Institutul de Științe ale Educației are o funcție cheie, trebuie să ne asigure că vom putea face politici în educație bazate pe dovezi, nu pe păreri adesea puțin informate

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David a spus joi seară, 14 martie, la prezentarea raportului săptămânal că reînființarea Institutului de Științe ale Educației (IȘE) va avea ca funcție principală „să ne…
Vezi articolul