Rectorul Universității din București: Trebuie să separăm învățământul de interesele politice de masă, populiste

414 vizualizări
Marian Preda
Marian Preda / Foto: INQUAM Photos – George Călin
Învăţământul românesc trebuie separat de „interesele politice de masă, populiste” şi focalizat pe o educaţie de calitate şi centrat pe elite, a declarat miercuri prof. Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti, citat de Agerpres. El a spus, la conferinţa „Vreau la şcoală! Despre nevoia de educaţie incluzivă şi de calitate”, că puținele resurse bugetare alocate educației și cercetării „impresia mea este că le risipim în mare parte”.

„În România, procentul din PIB alocat educaţiei este 3,5 %, Pentru cercetare alocăm 0,2 – 0,3 %, adică, aşa cum se spune în mediul academic, „nimic, virgulă ceva” din PIB, în timp ce ţinta ar fi 1%, iar la nivel european este 2% din PIB pentru cercetare. În aceste condiţii, este esenţial cum folosim aceste resurse. Pentru că impresia mea este că le risipim în mare parte”, a arătat Marian Preda.

Potrivit rectorului, sistemul de învăţământ trebuie să urmărească trei mari obiective: să alfabetizeze cetăţenii, să-i pregătească pentru inserţia pe piaţa muncii şi să producă elite în diverse domenii.

„Cu toţii avem nevoie de cei care trag înainte economia, cultura, industria, dar în această perioadă ne trebuie mari creiere care să producă un vaccin, nu ne trebuie o armată de oameni care să ştie medicină, biochimie. (…) Înainte de 1989 se împărţeau elevii între cei care mergeau la şcoli vocaţionale şi profesionale şi liceu şi doar 10% ajungeau la facultate. Doamne fereşte să spun că e bine, dar şcolile vocaţionale, şcolile profesionale au fost transformate în licee tehnologice de la care nimeni nu ia bacalaureatul. De ce investim în continuare în astfel de licee în care, în loc să înveţe o meserie, fac o teorie sterilă şi nu iau bacalaureatul?„, a detaliat rectorul Universităţii.

Nu investim deloc în învăţământul de elită, marile universităţi de patru ani cad în topurile internaţionale şi rar mai e câte una pe acolo. Nu există un program pentru marile universităţi, pentru susţinerea lor, aşa cum e în toate statele puternice şi nicio schemă de finanţare a cercetării fundamentale în învăţământul superior. De fapt, dacă ne uităm la toate acestea, vedem că tot învăţământul s-a uniformizat în jos. Marile universităţi ale noastre, ca dovadă, au un Consiliu Naţional al Rectorilor, un vot, aşa cum are o fostă şcoală post-liceală dintr-un loc de provincie. Cred că trebuie să separăm învăţământul de interesele politice de masă, populiste şi trebuie să-l focalizăm şi pe educaţie incluzivă, dar de calitate, şi pe un învăţământ centrat pe elită şi pe producerea de cunoaştere de inovaţie în societate”, a subliniat prof. Marian Preda.


3 comments
  1. Pentru îndeplinirea celor trei obiective de mai sus, cred că trebuie să se țină cont și de contextul internazional de formare a elitei, care au si două facultăți , doctoratul , cercetarea științifică, experiențe practice și concrete plecând deja din școală elementară.

  2. Buna ziua! Cum se poate realiza ” alfabetizarea cetățenilor” daca nu se ridică școlarizarea oligatorie
    până la 18 ani? Copiii și tinerii de azi sunt viitorul, dar trebuie să primească baza și instrumentele necesare acum.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Biblioteca școlară virtuală Edulib este online, dar încă nu permite acces la lecții sau la alte instrumente, la cinci ani după ce a fost anunțată / Sunt promise teste de măsurare a „alfabetizării funcționale a elevilor” și un „roboțel” bazat pe inteligență artificială, numit Ioana

Biblioteca Școlară Virtuală, proiect prevăzut de Legea educației încă din 2011, lansat de minister acum cinci ani și care ar fi trebuit finalizat anul trecut, cu o finanțare europeană de…
Vezi articolul

Ultima zi de cursuri din primul modul. Vineri, după terminarea programului, elevii intră în vacanța de toamnă. Modulul al doilea durează 7 săptămâni

Primul modul de cursuri pentru elevi se încheie vineri, 27 octombrie, potrivit structurii anului școlar 2023-2024. Elevii din București au început vacanța mai devreme cu o zi decât ceilalți, pentru că vineri…
Vezi articolul

La Limba română, planificările calendaristice ale profesorilor neglijează programele școlare – raport al ISJ Buzău / La liceu, programele școlare nu sunt actualizate în concordanţă cu reforma curriculară realizată deja la gimnaziu

Planificările calendaristice ale profesorilor de Limba română sunt uneori tributare manualului, neglijându-se programele şcolare, se arată într-un document publicat de Inspectoratul Școlar Județean Buzău. Este vorba despre raportul privind Starea învățământului…
Vezi articolul