Renunțarea la teze este o mare greșeală, o decizie foarte proastă, avertizează fostul ministru al Educației, Mircea Miclea: Degeaba dăm evaluări dacă nu folosim rezultatele pentru a optimiza învățarea

4.455 de vizualizări
Mircea Miclea / Foto: Marius Tucă Show
Eliminarea tezelor, (n. red așa cum a anunțat ministrul Educației la finalul lunii martie) este o decizie foarte proastă, a atras atenția profesorul universitar Mircea Miclea, fost ministru al Educației, la Europa FM.

Mircea Miclea a declarat că „eliminarea tezelor obligatorii e o decizie foarte proastă. Contează ce faci cu aceste evaluări. Au fost evaluări obligatorii în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, pentru că este logic ca după fiecare ciclu curricular să fie verificat ce a învățat elevul. De exemplu, la finalul clasei a II-a se termina ciclul curricular scris-socotit-citit și trebuiau verificate aceste cunoștințe. În legea Educației nr 1/ 2011 era scris că în baza acestor rezultate trebuie făcut un plan individualizat de recuperare pentru fiecare elev și că trebuie luate măsuri la nivel de școală pentru îmbunătățirea sistemului de educație. Rezultatele nu au fost utilizate deloc, părinții nu au fost informați mai departe, inspectoratele și școlile nu au luat măsuri. 

Pe baza acestor rezultate de la clasele a II-a, am estimat că 30% dintre elevi vor avea note sub 5 la cls a VIII-a. Degeaba dăm evaluări dacă nu folosim rezultatele pentru a optimiza învățarea. Scopul e sa îl facem pe elev să învețe, nu să îl punem în clasamente. Evaluările trebuie folosite pentru a compara elevul cu standardul la nivel de școală sau județ”, subliniază Mircea Miclea.

Reamintim, că ministrul Cîmpeanu a spus recent: „Intenționam să revizuim regulamentul de organizare și funcționare din învățământul preuniversitar în sensul renunțării la obligativitatea acestor teze semestriale”.

El a adăugat că tezele vor fi înlocuite de o evaluare sumativă, la începutul și finalul fiecărui an școlar, începând chiar din 2022-2023, propunere înaintată de Consiliul Național al Elevilor și agreată de minister. Mai mult, corectarea acestor teste standardizate se va face de alți profesori decât cei de la clasă, „lucrarea să fie distribuită electronic către doi evaluatori care nu se cunosc între ei”, a precizat Cîmpeanu. Schimbarea radicală de structură a anului școlar va duce la o pregătire și o evaluare mai corecte a elevilor, mai spunea Sorin Cîmpeanu.  

Referitor la standardizarea evaluărilor, fostul ministrul Mircea Miclea explică: „Nicidecum nu trebuie renunțat la teze, trebuie stabilit ce înseamnă fiecare notă la fiecare materie în parte. Așa toți (n. red profesorii ) vor da aceleași note. Îi dai profesorului posibilitatea de a interveni. Dacă profesorul nu optimizează rezultatele, e degeaba. 

Nota 10 era pentru un elev care știe următoarele, și enumerai: 1, 2, 3, 4, spuneai ce știi. Făceai publice standardele și fiecare profesor putea să aplice același note”, mai spune Mircea Miclea.

„Riscul este să crească un stil de învățare pentru test, crede profesorul universitar. „Înveți doar răspunsurile doar pentru test. Nu vei învăța ca să știi. În mintea ta, cunoașterea va fi fragmentată și nu o poți utiliza în viață,” spune Mircea Miclea.

Citește și: Impactul schimbării structurii anului școlar asupra performanței de învățare a elevilor este nul, spune fostul ministru al Educației, Mircea Miclea


3 comments
  1. A, ca inainte rezultatele erau folosite pentru a „optimiza” invatarea?
    Hai sa nu mancam cioco.

  2. evaluarile claselor a 2, 4 si 6 sunt o cheltuiala fara rost. poate au pornit de la o idee buna , dar asa cum sunt aplicate sunt nule.

  3. avand in vedere situatia catastrofala a invatamantului romanesc, ar trebui ca fostii ministrii sa se abtina la a face vreun comentariu. ministrul actual si toti cei angajati in ministerul educatiei si agentiilor din subordine sa-si dea demisia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ce face Spania, a doua țară din UE, după România, cu cei mai mulți tineri care au părăsit educația înainte de vreme, pentru a combate fenomenul: Plan de acțiune sistematică în 44 de măsuri, de la harta detaliată a școlilor vulnerabile la timp extins de învățare sau reducerea numărului de repetenți

Spania, a doua țară din UE, după România, din punct de vedere al numărului mare de tineri care au renunțat la școală înainte de vreme, a întocmit cu sprijin internațional…
Vezi articolul

Programul de școală-pilot la Colegiul Șincai din București, după primul an: apreciere în rândul elevilor de clasa a XII-a, impact redus asupra rezultatelor elevilor din clasele IX-XI, lipsă de sprijin din partea Ministerului Educației, ISMB și a Primăriei Sector 4 – raport

Sistemul prin care o serie de discipline au fost predate modular, la clasele IX-XI, iar la clasele a XII-a elevii au studiat în format fizic doar la disciplinele de examene…
Vezi articolul

Independența instituției care acreditează și autorizează toate școlile și grădinițele din România, în pericol. ARACIP ar urma să fie puternic politizată, atrage atenția Ovidiu Voicu, președintele Centrului pentru Inovație Publică: Nu pot să facă parte din consiliul Agenției cei care vor să fie evaluați, pentru că nu ar mai fi evaluarea externă

Ministerul Educației a organizat, luni, 27 decembrie, o dezbatere publică în legătură cu proiectul unei Hotărâri de Guvern care schimbă modul de funcționare al instituției care acreditează toate școlile și…
Vezi articolul