REPORTAJ Cu copiii în pandemie. Despre lockdown-ul mamelor în vremea COVID-19 (I): „E un barbarism fără seamăn și pentru copii, forțați să asiste la indisponibilitatea propriilor părinți”

1.656 de vizualizări
O zi din timpul lockdown-ului (sursa foto: Arhivă personală/ Denisa Patache)
O zi din timpul lockdown-ului (sursa foto: Arhivă personală/ Denisa Patache)
Denisa Patache și Otilia Agrigoroaei sunt două dintre milioanele de mame care au traversat pandemia COVID-19 cu job, deadline-uri, oale pe foc, copii în spate și jucării peste tot, țintuite în casele din care au trebuit să facă și loc de muncă, și de joacă, și de toate celelalte activități pe care, într-o zi, au fost nevoite să le înghesuie între patru pereți.

Cum au arătat zilele lor în lockdown și cum au trecut de momentele de netrecut? Ce au făcut atunci când simțeau că ele sau copiii trebuie să dispară din casă? Ce le-a lipsit cel mai mult în perioada pandemiei și la ce trebuie să se aștepte mamele pentru perioada post-COVID?

„Un copil de trei ani nu are capacitatea de a disocia diferitele roluri pe care un individ trebuie să le acopere, astfel încât este inutil să încerci să îi explici că „mami muncește” sau ca „mami are puțină treabă acum”. De altfel, mi se pare o cruzime să fii pus în situația asta, pentru că nu poți alege între rolul de părinte și cel de angajat și nici nu le poți suplini pe amândouă simultan. E un barbarism fără seamăn și pentru copii, forțați să asiste la indisponibilitatea propriilor părinți. Pentru un copil, în special în copilăria timpurie, părintele este liantul principal între sine și mediul extern”, a explicat Denisa Ioana Patache (Constanța), 32 ani, interpret franceză-engleză.

Citește pe G4Media.ro reportajul integral semnat de jurnalista Andreea Pavel


5 comments
  1. Tâmpenii…Este rușinos cand , ca mama, nu îți mai suporți de fapt tu, proprii copii și ai nevoie ca de aer de bonele gratuite numite cadre didactice (cele plătite de stat cu un salariu mizerabil și numai ca stea cu copiii altora, dar sa ii mai și instruiască și sa ii învețe carte).
    Copiii cadrelor didactice înțeleg încă de mici ca mama are acasă de corectat ore întregi pe zi teste și caiete ale elevilor.
    De asemenea ei înțeleg ca mama se pregătește cu emoții și cu biroul plin dde hartoage, sa fie inspectata la cursuri.
    Și tot micuții copii ai cadrelor didactice înțeleg ca veri întregi mama învață și se pregătește intens pentru concurs de titularizare, și pentru alte examene importante în activitatea sa (definitivat, alte grade didactice).
    Ce au în plus copiii cadrelor didactice față de nevropatele mame care nu își pot face micuții sa înțeleagă ca mama, ca să ii poată aduceancare bună, jucării, cărți, trebuie sa aibă serviciu???

  2. Sunt o mulțime de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate, indisponibili luni și ani. Ce mare tragedie a mai fost și lockdownul ăsta? Muncind de acasă ai fost oricum mai mult timp disponibil decât înainte.

  3. Am înteles. Milioane de mame si-au facut unghiile sau parul prin saloanele de infrumusetare sau au stat pe retelele de socializare cu copiii dupa ele. Ce drama! Pandemia asta mi-a demonstrat ceea ce oricum stiam. Majoritatea parintilor nu isi vor copiii acasa. Ii fac de ochii lumii si nu se ocupa deloc de ei.

    1. Cat de inapt / inapta poti sa fii! Cand locurile de munca din prezent se desfasoara intre orele 9:00 – 18:00, ce dracu ai si vrea sa faca un parinte? Eventual sa nu-si faca copii, ca dupa mintea odihnita a unora ca tine, nu se poate sa ai si cariera si familie.

  4. Și când e la after pana la 5,tot indisponibilitate a părinților e! spune:

    Indisponibilitatea propriilor părinți, copilul o vede și când e lăsat de dimineață până seara în institutii: pana la 12 la școală și apoi la after pana la 5,6. Zilnic. Acolo nu sesizează copilul indisponibilitate?!?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Religia ca disciplină la Bac în țările europene: în unele nu există deloc, în altele apare ca opțional, atât ca studiu al diverselor doctrine, cât și prin abordări de filosofie și istorie a religiei, religie și sexualitate, religie și știință, pluralism religios

Religia, ca materie de studiu în mai multe țări europene, fie obligatorie, fie opțională, este abordată diferit în diversele tipuri de examene date de elevi la finalul liceului – Bacalaureat,…
Vezi articolul

Efectele eliminării religiei ca materie obligatorie în școală – studiu de caz Germania: A scăzut religiozitatea oamenilor, dar nu și atașamentul față de valorile etice și nici satisfacția în viață, s-au schimbat atitudinile față de familie, au crescut piața muncii și veniturile

Germania, țară care după cel de-Al Doilea Război Mondial avea un sistem de educație cu o componentă religioasă extrem de puternică, stabilită, în Vest, chiar prin Constituție, a decis să…
Vezi articolul

Digitalizarea în educație și formare: „România Educată” e scos în prim plan, într-un profil de țară ce notează lipsa strategiilor pentru competențe digitale și performanțe nesemnificative la nivel european, în pofida resurselor tehnice solide – raport românesc pentru Comisia Europeană

Proiectul „România Educată” este scos în prim plan, ca strategie globală ce include „digitalizarea” în educație, într-un raport european elaborat de specialiști din România, cu privire la situația competențelor digitale…
Vezi articolul

Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: O diferențiere în sensul în care se permite școlilor private să desfășoare cursuri e un tratament diferențiat nejustificat. Adică o discriminare

„O diferențiere între stat și privat în sensul în care se permite școlilor private de a desfășura școala este un tratament diferențiat nejustificat. Adică o discriminare”, a declarat pentru Edupedu.ro…
Vezi articolul