România este țara membră UE cu cei mai mulți tineri de 18-24 de ani care au renunțat la școală înainte de vreme, cu o rată de peste 15%, în timp ce rata de părăsire timpurie a școlii a scăzut în Uniunea Europeană până la 10% în anul 2022, potrivit datelor publicate marți de Eurostat, citate de G4Media.ro.
Procentul înregistrat de România este similar cu cel din 2019, indicând o stagnare, după ce, începând din 2015, rata scăzuse cu aproximativ 4 puncte procentuale.Și aceasta, în condițiile în care problema părăsirii timpurii a școlii este considerată de Comisia Europeană drept o provocare structurală a sistemului de educație, iar pentru combaterea fenomenului au fost alocate miliarde de lei din fonduri europene.
Ponderea „părăsirii timpurii a școlii” (tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care părăsesc timpuriu educația și formarea profesională) a scăzut constant în UE în ultimii 10 ani, de la 13% în 2012 la 10% în 2022. Dar, cu toate acestea, mai este încă un drum de parcurs pentru a atinge obiectivul de reducere a ratelor de părăsire timpurie a școlii la nivelul UE la sub 9 % până în 2030.
Datele arată că, în 2022, mai mulți bărbați tineri au părăsit timpuriu educația și formarea profesională decât femeile, respectiv 11% dintre bărbați față de 8% dintre femei. Ponderea bărbaților a scăzut de la aproape 15% în 2012 la 11% în 2022. În ceea ce privește femeile tinere, ponderea a scăzut de la aproape 11% în 2012 la 8% în 2022.
Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională.
Citește articolul complet pe G4Media.ro
Citește și:
ANALIZĂ România a cheltuit peste 2 miliarde de lei din fonduri europene pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii în ultimii 9 ani, iar indicatorul a scăzut cu doar 2 puncte
În ce stare se află domenii problematice ale educației românești care așteaptă bani europeni, precum educația timpurie sau numărul absolvenților de facultate – raport european
De unde începe România, ca țară UE, noul deceniu în educație: cele mai slabe rezultate europene la jumătate dintre obiectivele-cheie de întărire a școlii până în 2030, mult în urmă și la celelalte ținte – Monitorul educației și formării 2021
România – cel mai slab rezultat în Europa la echitatea educației / Se mențin decalajele masive față de media europeană și de țintele UE, la principalii indicatori-cheie în educație – rapoarte CE
Costin Ionescu
Cristian Pantazi
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
4 comments
Din cauza nivelului de trai. Săraca țară bogată!
Normal e abandon cand scoala nu e corelata cu piata muncii si nu te ajuta decat sa iei alocatie in schimbul timpului pierdut cu materiile inutile 90%.
Nu sunt materii inutile doar ai aceasta impresie, daca nu se avansa in fiecare domeniu nu aveai o viata moderna. Problemele sunt altele precum: programa, nu avem dotari moderne in scoli, nu avem profesori motivati, lipsa de respect pentru scoala, etc.
Păi compară materiile din economiile occidentale și avansul lor cu cele din economia romaneasca și avansul ei.
Compară modul de acolo de admitere selectie cu ce e la noi.
Când 80% dintre elevi intră la profile de licee pe care nu și le doresc de ce mai închidem ochii la asta și căutăm tot alte motive și vinovați??
E evident că dacă unor elevi nu le trebuie și nu au nevoie și nu le place o anumită materie degeaba ii bagi in cine știe ce laboratoare moderne cu cine stie ce profesori einsteini platiți cu mii de euro pe lună că tot nu merge treaba. Și să nu uităm că unele materii precum chimia sau fiyica fără toceală buchiseală acasă și exercițiu nu se poate invăța la standardele cerute de programa.
Piața muncii dicteayă inclusiv produce progresul.
Eu cred că chiar și in China este un inavatamant setat pe piata muncii altfel nu ar fi progresat.
Să predai materii inutile in fața a mii de elvi in sute de clase care nu sunt interesate de acele materii nu ajută la progres ci duce exact la situația din romania actuală.