„România nu își permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare”, dacă vrea să aibă resursele pentru a finanța educația / Toți membrii europeni ai NATO, cu excepția Suediei, ar urma să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație în urma obligațiilor asumate la summitul de la Haga — Fundația Friedrich Ebert

401 de vizualizări
Sursa: Friedrich Ebert Stiftung – Fes.de
Toate țările europene membre NATO, cu excepția Suediei, ar urma să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație în urma obligației de alocare a 5% din PIB pentru apărare, obligație stabilită la summitul NATO de la Haga – 2025, potrivit unei noi analize a Fundației Ebert Stiftung. Aceasta arată că pentru România angajamentul de la Haga ar însemna ca „aproape 15% din veniturile bugetare să fie direcționate către apărare, cel mai ridicat procent dintre statele europene membre NATO”.

Analiza citată arată că, în 2023, toate statele europene cheltuiau cu educația mai mult decât cu apărarea, „cu media UE 27 de cheltuieli pentru educație de 3,5 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărare”. Dacă toate țările europene membre NATO își respectă obligația asumată la Haga, „Suedia ar rămâne singurul stat european cu o alocare bugetară mai mare pentru educație decât pentru apărare, în condițiile în care nu calculăm posibilele reduceri de alocare pentru a crea spațiul fiscal necesar”, arată sursa citată.

  • Aceasta notează că România avea un nivel al veniturilor la buget foarte scăzut în  2023 – 34%, comparativ cu 45,6% media UE. 

Iar pe baza datelor Eurostat (2023) și a estimărilor bazate pe angajamentele de la Haga, specialiștii Friedrich Ebert estimează că după 2025 România va aloca 14,7% din buget pentru apărare, comparativ cu o alocare de 10% pentru educație.    

Fundația Friedrich Ebert apreciază că, pentru a putea finanța educația și dezvoltarea pe termen lung, acoperind totodată și noile obligații de apărare impuse de contextul de securitate actual, România va trebui să ia măsuri care să ridice nivelul veniturilor bugetare – măsuri precum alinierea la modelul fiscal european și combaterea evaziunii fiscale:

  • „În concluzie, dacă ținem cont de contextul actual de securitate și de angajamentele luate, România nu își poate permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare, comparativ cu media statelor UE. Combaterea evaziunii fiscale și alinierea sistemului fiscal la modelul european va putea ridica nivelul veniturilor bugetare pentru a ne apropia de media europeană (≈45% din PIB), în așa fel încât țara noastră să poate face față angajamentelor internaționale și, totodată, să aibă resursele necesare pentru a finanța educația și dezvoltarea pe termen lung”.
Citește și:
Cheltuielile Guvernului României pentru Educație au fost de 3,4% din PIB în 2023 – Eurostat / Niciun Guvern din ultimii 30 de ani nu a reușit să atingă ținta de 6% din PIB – GRAFIC


1 comment
  1. 3.4% din PIB? Chiar peste media ultimilor 18 ani. De la Tăriceanu, nimeni n-a mai dat peste 4% pentru educație.
    Culmea, legea zice 15% din venituri, dar la o colectare de 34%, asta înseamnă cel mult 5.1%.
    Deșteaptă lege, a introdus un element relativ, pentru a masca subfinantarea. Suna mult 10 sau 15% din „ceva”, dar când acel „ceva” este net sub media Europeana, devine puțin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV O comisie a Universității Armatei Române investighează faptele profesoarei Alba Iulia Popescu „referitoare la încălcarea normelor de comportare care dăunează prestigiului instituției” – anunță Guvernul / Profesoara cu postări conspiraționiste anti-Zelenski și cercetătorul care a amenințat un jurnalist G4Media.ro nu au fost suspendați din Universitatea Națională de Apărare

Guvernul anunță într-un răspuns trimis la solicitarea Edupedu.ro că o comisie de analiză a fost numită de rectorul Universității Naționale de Apărare „Carol I” pentru „investigarea faptelor doamnei conf.univ.dr. Alba…
Vezi articolul

Peste 18% din populația cu vârste între 15-64 de ani a terminat doar gimnaziul, iar 3,9% a absolvit doar clasele primare sau nici pe acelea, potrivit Raportului privind starea învățământului în 2023-2024 / Procentele sunt în creștere față de anul anterior

Puțin peste 18% din populația cu vârste cuprinse între 15-64 de ani a terminat doar gimnaziul, potrivit datelor aferente anului 2023, iar 3,9% doar clasele primare sau nici pe acelea,…
Vezi articolul

„Evaluarea finală” de școală generală în Finlanda, țară ce ar putea fi luată ca model pentru schimbări în Evaluarea Națională – clasa a VIII-a, potrivit ministrului Daniel David

Elevii care finalizează învățământul secundar inferior (echivalentul gimnaziului) în Finlanda și se pregătesc să continue studiile la nivel liceal trebuie să treacă printr-o „evaluare finală”, ce stabilește cât de bine…
Vezi articolul

Birocratizarea educației: Peste 20 de instituții, comisii, consilii, centre naționale vor fi înființate prin proiectul legii învățământului preuniversitar lansat de Ligia Deca

Peste 20 de instituții, comisii, consilii, direcții, centre naționale, corpuri pentru profesori, birouri teritoriale vor fi înființate și reorganizate prin proiectul Legii învățământului preuniversitar publicat de ministrul Ligia Deca. Modul…
Vezi articolul