România a fost, în 2020, țara europeană cu cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare și dezvoltare, cu doar 15 euro per cap de locuitor, potrivit statisticilor publicate miercuri de Eurostat. Acestea plasează România printre țările care au redus alocarea bugetară pentru domeniul cercetării și dezvoltării, în ultimul deceniu.
Pe ultimele locuri în clasamentul alocărilor bugetare (euro pe cap de locuitor), dar înaintea României sunt alte țări central și est-europene – Bulgaria, Ungaria (cu mai mult de dublu față de România) și Letonia.
Potrivit Eurostat, alocările bugetare guvernamentale totale pentru acest domeniu, la nivelul UE, s-au ridicat la 100.786 milioane de euro. Calculate pe cap de locuitor, alocările au variat, însă, foarte mult de la o țară membră la alta.
Astfel, în medie la nivel european, alocarea a fost de 225 de euro per cap de locuitor, cu 22% mai mult comparativ cu 2010. Dar cele mai mari alocări au fost înregistrate în Luxemburg (648 euro pe cap de locuitor), țară urmată de Danemarca (519 euro) și Germania (443 euro).
La polul opus, România a cheltuit cel mai puțin – doar 15 euro pe cap de locuitor pentru cercetare și dezvoltare, Bulgaria – 21 de euro, Ungaria – 39 de euro, Letonia – 42 de euro.
- România a înregistrat acest rezultat în condițiile în care a înregistrat o scădere a alocării în ultimul deceniu, de la 17 euro în 2010 la 15 euro în 2020. Alte țări care au redus alocările au fost Portugalia (de la 92 la 71 de euro), Spania (de la 179 la 144 de euro), Franța (de la 253 la 235 euro), Irlanda (de la 181 la 175 euro) și Finlanda (de la 387 la 373 euro).
- Țări care au crescut cel mai mult alocările bugetare pentru acest domeniu, în ultimul deceniu, au fost Letonia (de la 14 la 42 de euro), Grecia (de la 62 la 148 de euro) și Estonia (de la 77 la 141 euro).
Fostul ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ciprian Teleman, care a administrat acest domeniu de la începutul anului, a comentat, miercuri, datele Eurostat pe Facebook, scriind că “cercetarea, dezvoltarea și inovarea sunt baza dezvoltării unei economii competitive. Acest lucru nu are nevoie de demonstrații iar cine nu-l înțelege, trebuie să-l accepte ca atare. Din păcate, criza politică pune în paranteze pregătirea bugetului pentru anul viitor, cea pe care o începusem la MCID, asta ducând la încă un an ratat și cu pierderi imense pentru cercetarea din România”.
Foto: 184026584 © BiancoBlue – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Ramona Florea
Redacția
Mihai Peticilă
2 comments
Tot cercetare a fost si laserul de la Magurele construit cu bani moka de la UE si ce acum sta nefolosit, in primul rand noua pot sa ne dea si bani tot degeaba la ce „cercetatori” lucreaza in domeniu si pe ce criterii se angajeaza. Foarte bine ca nu se mai finanteaza cercetarea, la ce ne trebuie cercetare si educatie doar suntem o tara bananiera sursa de muncitori necalificati ieftini pentru alte tari din jur.
Lasa ca cei din urma vor fi cei dintai. VINE Santa Klaus cu un proiect Romania cercetata si sa vezi cum creste procentul din PIB la cercetare. La ce oameni sunt prin cercetare si cu ce nivel de caracter submediocru sun inzestrati, niciodata nu o sa se schimbe ceva in bine. O solutie ar fi sa aducem chinezi si indieni, de bine de rau aia sunt ambitiosi si fac ceva pana la urma. Si poate muncesc si gratis.