România, printre țările din UE cu cea mai mare scădere a procentului de tineri liber-profesioniști în ultimii ani, nu oferă măsuri de sprijin pentru antreprenoriat prin învățare nonformală – raport CE

[jp_post_view]
Rata finală de promovare a Bacalaureatului 2020
Foto: Pexels.com
Procentul liber-profesioniștilor în rândul populației tinere (15-29 de ani) active pe piața muncii, în România, este printre cele mai ridicate la nivelul Uniunii Europene, dar, în același timp, țara înregistrează și una dintre cele mai mari scăderi a acestui procent în ultimii ani, potrivit celui mai nou raport privind situația tinerilor din UE. Același raport semnalează, totodată, că România este printre puținele țări, preponderent est- și sud-europene, care nu oferă măsuri de sprijin pentru antreprenoriat prin învățare nonformală.

Raportul citat arată că România este pe locul 7 în UE din punct de vedere al tinerilor care se declarau liber-profesioniști în 2023: 8,8%. Între timp, ultimele date Eurostat arată o ușoară îmbunătățire a situației în 2024 – 9,1%. 

Procentele sunt, însă, considerabil mai mici decât în 2019, când 10,6% dintre tineri – cu 1,5 puncte procentuale mai mult decât anul trecut – se declarau liber-profesioniști.

Sursa: Raport privind situația tinerilor din UE – 2025

Comparativ, o asemenea scădere, între 2019 și 2023, s-a mai înregistrat doar în Cipru și Grecia, potrivit raportului CE menționat.

  • Acesta face trimitere la un Eurobarometru din 2023 care arată că, la nivel UE, dintre motivele care îi determină pe oameni să aleagă această cale pe piața muncii, cele mai importante țin de stil de viață, nu de profitabilitate: independența, condiții de lucru flexibile, respectiv sentimentul de împlinire. În același timp, preocupările financiare reprezintă principalul motiv pentru tinerii care optează să nu deschidă propria afacere, un alt factor important, din acest punct de vedere, fiind lipsa competențelor.
Sursa: Raport privind situația tinerilor din UE – 2025

Documentul citat arată că cele mai multe state europene – două treimi dintre acestea – au stabilit măsuri de întărire a acestor competențe pentru antreprenoriat prin învățare nonformală. Nu este, însă, cazul României, unde nu există astfel de măsuri – situație care se mai întâlnește în câteva țări central și est-europene (Polonia, Ungaria, Croația), sau din sudul Europei (Italia, Grecia), dar și în părți din Belgia.


1 comment
  1. ori esti tânar , ori esti profesionist. altfel e o strutocamila
    meserii de liber profesionist pt tineri , in general arta , servicii etc.. adica nu prea produci nimic . pai noi ne comparam cu tarile nordice ?? păi astia au avut comunism ?
    noi avem resursele lor ?
    tinerii romani se fac ori medici ori IT istii. ca din asta se mai poate trai cat de cat .
    liber profesionist inseamna sa deschizi o afacere cu bani din banca probabil. cred CA aici e disperarea bancilor ca romanul nu prea mai vrea sa se imprumute SI bine face.
    ca sa nu mai zic de barabula fierbinte cu imprumuturi pt studii , alta gogorita care nenorocește lumea.
    uitati va in SUA ca nici la 40 de ani nu termina de platit studiile ..
    ce liber profesionisti visati?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

LISTĂ Salariile de bază ale profesorilor din 22 de țări europene au crescut, în medie, în pandemie, pentru toate ciclurile și categoriile de vechime – raport OCDE / Creșterea contrastează cu scăderea semnalată de un alt raport recent în cazul României

Salariile de bază obținute, în 2021, de profesorii din 22 de țări membre UE, au înregistrat creșteri comparativ cu anul precedent, în aproape toate ciclurile de învățământ, potrivit datelor prezentate…
Vezi articolul

Oana Moraru: În România, profesorul e de mult timp abandonat singur la catedră. Da, copilul are nevoie să se simtă bine la școală, dar și sub presiune. Învățarea se întâmplă și cu pasiune, dar și cu constrângere, și cu libertate, dar și cu monitorizare și răspundere

Există două realități aparent contradictorii ale relației elev-profesor. Vorbind de școlile publice, de masă, dar și despre cele particulare cu mai mult de 200 de elevi (unde s-a depășit statutul…
Vezi articolul

Val de directori de școală cu concurs au demisionat sau au fost demiși: 765 au fost înlocuiți „din pix” de politicienii din inspectorate – o problemă ascunsă în cifre de Ministerul Educației

În anul școlar 2023-2024, erau ocupate „prin detașare în interesul învățământului” 2101 posturi de conducere în școli, din care 1.373 posturi de directori și 728 posturi de director adjunct, potrivit…
Vezi articolul

Atribuțiile inspectorilor școlari din Franța, corectate printr-o notă a Curții de Conturi: aceștia trebuie să aibă rol de sprijin pentru profesori, nu unul administrativ. Recomandările pentru Ministerul Educației din Republică

Într-o notă adresată ministrului Educației din Franța, Jean-Michel Blanquer, Curtea de Conturi din Republică atrage atenția că misiunea inspectorilor școlari din țară se îndepărtează de lumea școlii și capătă o…
Vezi articolul