Salariul mediu net a crescut de trei ori de la aderarea României la UE încoace – analiză FSEGA UBB / Bucureștiul și câteva județe se distanțează din ce în ce mai mult de restul țării

516 vizualizări
Foto: FSEGA, UBB Cluj-Napoca
România a înregistrat o creștere spectaculoasă a salariului mediu net lunar de la aderarea la Uniunea Europeană: de peste trei ori în termeni nominali, de la 312 euro în 2007 la 1.045 de euro în 2024. Chiar și ajustată cu inflația, majorarea salariului mediu rămâne semnificativă, de peste 122%, arată o analiză publicată de Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca​.
  • Comunicatul de presă integral poate fi descărcat mai jos din articol.

În ciuda acestor date, mulți români nu percep o îmbunătățire reală a nivelului de trai. „Chiar dacă nivelul mediu al salariilor crește în mod dinamic, dacă o mare parte a societății beneficiază mai puțin din aceste creșteri decât alții, tensiunile sociale devin mai accentuate și pot periclita inclusiv dezvoltarea economică viitoare a țării”, a explicat Levente Szász, prorector al UBB și coordonatorul echipei RoEM​.

Analiza arată existența a „trei Românii” din punct de vedere economic: Capitala cu cele mai mari salarii, câteva județe dinamice economic precum Cluj, Timiș și Brașov, și restul regiunilor, unde salariile sunt semnificativ sub media națională​.

Deși proporția angajaților care câștigă sub salariul mediu național a scăzut de la 71% în 2007 la 67% în 2023, diminuarea inegalităților salariale este considerată „prea lentă” de către cercetători. „Această scădere de 4 puncte procentuale nu reprezintă o îmbunătățire relevantă a situației, mai ales că această evoluție s-a întâmplat pe parcursul unei perioade de 17 ani”, a spus Ottó Csiki, cercetător RoEM​.

Evoluția veniturilor totale și a indicelui de inegalitate

Veniturile totale lunare ale populației – salarii, pensii, venituri din investiții – au avut o creștere de aproape cinci ori, de la o valoare mediană de 134 de euro în 2007 la 653 de euro în 2024. În plus, indicele de inegalitate (raportul între veniturile celor mai bogați 20% și cele ale celor mai săraci 20%) a scăzut de la 8,1 în 2007 la 4,6 în 2024​.

„Această diminuare a inegalității veniturilor este mai accentuată în ultimii patru ani, în special în anul 2024, anul creșterilor salariale, al majorării salariului minim pe economie, respectiv a pensiilor”, a explicat Ottó Csiki​.

În clasamentul european din 2024, România este la egalitate cu Franța în ceea ce privește nivelul inegalităților și se află la mijlocul ierarhiei UE, devansând 11 țări unde discrepanțele sunt mai mari. Bulgaria, Lituania și Letonia sunt statele UE cu cele mai ridicate niveluri ale inegalităților, în timp ce Cehia, Slovenia și Belgia înregistrează cele mai mici valori​.

Progres recent, dar fragil

În 2015, România era țara cu cele mai mari inegalități ale veniturilor din Uniunea Europeană. Acum, cercetătorii RoEM consideră că „progresul în reducerea inegalităților poate fi considerat unul remarcabil, în special în ultimii ani”, dar avertizează că această îmbunătățire este una „foarte recentă” și că este esențial să fie menținută pentru a evita noi tensiuni sociale​.

  • Comunicatul integral al FSEGA – UBB Cluj-Napoca poate fi descărcat de aici:

1 comment
  1. au uitat sa zica ca daca salariul se dubleaza, pretul intotdeauna se tripleaza. RUSINE DE ARTICOL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

STUDIU Aproximativ 30% dintre tinerii români care au participat la un studiu internațional se poziționau în 2024 la dreapta sau extrema dreaptă pe axa politică – creștere cu 10% față de anul 2019 / Procentul tinerilor de stânga sau extrema stânga a scăzut de la 18% la 12%

Aproximativ 30% dintre tinerii din România se poziționau în anul 2024 la dreapta sau extrema dreaptă pe axa stânga-dreapta politică, potrivit raportului „Tinerii din România. Diferențe de gen, participare politică…
Vezi articolul
ChatGPT în școli

Profesorii – printre angajații care ar putea beneficia cel mai mult de pe urma folosirii inteligenței artificiale generative / IA ar putea avea efecte pozitive pentru mai bine de jumătate din locurile de muncă din România – raport Google

Profesorii universitari și cei din învățământul secundar se numără printre angajații cei mai expuși la efectele pozitive ale inteligenței artificiale generative, adică inteligența artificială care produce conținut sub diverse forme,…
Vezi articolul

Mircea Miclea, despre educația sexuală în școală: Interesul elevilor e să aibă cunoștințe, nu materii în plus. Patru soluții pentru ca elevii să dobândească informațiile necesare despre sexualitate

„Există o confuzie cronică: considerăm că atunci când elevii au nevoie de noi cunoștințe trebuie să creăm și o nouă materie. Este greșit”, spune psihologul Mircea Miclea, profesor și fondatorul…
Vezi articolul

Din peste 900 de absolvenți de masterat didactic raportați în ultimii trei ani, doar 90 au intrat prin concurs în învățământ / Studiile sunt susținute financiar de stat, dar nu există încă stimulente sau condiționări pentru atragerea acestor absolvenți către școli

Programele de masterat didactic introduse în 2020, susținute prin măsuri legislative și menite să întărească nivelul de pregătire a viitorilor profesori, au avut până acum un impact nesemnificativ, în absența…
Vezi articolul

Contradicții în Guvern, pe închiderea școlilor: Arafat cere declararea stării de alertă și închiderea școlilor o lună. Orban: Închiderea școlilor nu poate fi luată ușor, perturbă procesul educațional

Contradicții în Guvernul Orban, cu privire la activitatea școlilor în contextul răspândirii noului coronavirus. Secretarul de stat Raed Arafat a propus astăzi oficial închiderea școlilor și grădinițelor începând de mâine, 10.03.2020,…
Vezi articolul