Salariul mediu net a crescut de trei ori de la aderarea României la UE încoace – analiză FSEGA UBB / Bucureștiul și câteva județe se distanțează din ce în ce mai mult de restul țării

529 de vizualizări
Foto: FSEGA, UBB Cluj-Napoca
România a înregistrat o creștere spectaculoasă a salariului mediu net lunar de la aderarea la Uniunea Europeană: de peste trei ori în termeni nominali, de la 312 euro în 2007 la 1.045 de euro în 2024. Chiar și ajustată cu inflația, majorarea salariului mediu rămâne semnificativă, de peste 122%, arată o analiză publicată de Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca​.
  • Comunicatul de presă integral poate fi descărcat mai jos din articol.

În ciuda acestor date, mulți români nu percep o îmbunătățire reală a nivelului de trai. „Chiar dacă nivelul mediu al salariilor crește în mod dinamic, dacă o mare parte a societății beneficiază mai puțin din aceste creșteri decât alții, tensiunile sociale devin mai accentuate și pot periclita inclusiv dezvoltarea economică viitoare a țării”, a explicat Levente Szász, prorector al UBB și coordonatorul echipei RoEM​.

Analiza arată existența a „trei Românii” din punct de vedere economic: Capitala cu cele mai mari salarii, câteva județe dinamice economic precum Cluj, Timiș și Brașov, și restul regiunilor, unde salariile sunt semnificativ sub media națională​.

Deși proporția angajaților care câștigă sub salariul mediu național a scăzut de la 71% în 2007 la 67% în 2023, diminuarea inegalităților salariale este considerată „prea lentă” de către cercetători. „Această scădere de 4 puncte procentuale nu reprezintă o îmbunătățire relevantă a situației, mai ales că această evoluție s-a întâmplat pe parcursul unei perioade de 17 ani”, a spus Ottó Csiki, cercetător RoEM​.

Evoluția veniturilor totale și a indicelui de inegalitate

Veniturile totale lunare ale populației – salarii, pensii, venituri din investiții – au avut o creștere de aproape cinci ori, de la o valoare mediană de 134 de euro în 2007 la 653 de euro în 2024. În plus, indicele de inegalitate (raportul între veniturile celor mai bogați 20% și cele ale celor mai săraci 20%) a scăzut de la 8,1 în 2007 la 4,6 în 2024​.

„Această diminuare a inegalității veniturilor este mai accentuată în ultimii patru ani, în special în anul 2024, anul creșterilor salariale, al majorării salariului minim pe economie, respectiv a pensiilor”, a explicat Ottó Csiki​.

În clasamentul european din 2024, România este la egalitate cu Franța în ceea ce privește nivelul inegalităților și se află la mijlocul ierarhiei UE, devansând 11 țări unde discrepanțele sunt mai mari. Bulgaria, Lituania și Letonia sunt statele UE cu cele mai ridicate niveluri ale inegalităților, în timp ce Cehia, Slovenia și Belgia înregistrează cele mai mici valori​.

Progres recent, dar fragil

În 2015, România era țara cu cele mai mari inegalități ale veniturilor din Uniunea Europeană. Acum, cercetătorii RoEM consideră că „progresul în reducerea inegalităților poate fi considerat unul remarcabil, în special în ultimii ani”, dar avertizează că această îmbunătățire este una „foarte recentă” și că este esențial să fie menținută pentru a evita noi tensiuni sociale​.

  • Comunicatul integral al FSEGA – UBB Cluj-Napoca poate fi descărcat de aici:


1 comment
  1. au uitat sa zica ca daca salariul se dubleaza, pretul intotdeauna se tripleaza. RUSINE DE ARTICOL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Avertisment în privința supra-reglementării inteligenței artificiale în UE / Politico: Până acum, Uniunea Europeană a fost mai interesată de scrierea regulilor pentru AI decât de implementarea tehnologiilor

Uniunea Europeană va pune bazele reglementării noilor tehnologii, precum inteligența artificială sau recunoașterea facială, printr-un amplu proces de consultare publică. Vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, i-au fost delegate…
Vezi articolul

Atribuțiile inspectorilor școlari din Franța, corectate printr-o notă a Curții de Conturi: aceștia trebuie să aibă rol de sprijin pentru profesori, nu unul administrativ. Recomandările pentru Ministerul Educației din Republică

Într-o notă adresată ministrului Educației din Franța, Jean-Michel Blanquer, Curtea de Conturi din Republică atrage atenția că misiunea inspectorilor școlari din țară se îndepărtează de lumea școlii și capătă o…
Vezi articolul

Vladimir Tismăneanu: Ceaușescu a desființat Institutul de Matematică. A prigonit institutele de cercetare. Suntem în 2025. Cercetarea științifică trebuie sprijinită, nu torpilată. Orice abordare „la grămadă”, orice stahanovism demolator păcătuiește prin arbitrariu și incompetență

Mesaj puternic de susținere a cercetării și de evaluare diferențiată a institutelor de cercetare, lansat de profesorul Vladimir Tismăneanu. „Cercetarea științifică trebuie sprijinită, nu torpilată. Orice abordare «la grămadă», orice…
Vezi articolul

Ministerul Educației, prins de febra electorală. Vârf de lance în comunicarea de partid: secretarul de stat Sorin Ion, candidat PNL în Dâmbovița, în campanie cu realizările „conducerii liberale” a instituției

„Conducerea liberală a Ministerului Educației” este invocată de secretarul de stat Sorin Ion în cel mai recent mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, ultimul dintr-o lungă serie de comunicări…
Vezi articolul