Două treimi dintre familiile ucrainene cu copii, aflate pe teritoriul României, care au participat la un studiu al organizației Salvați Copiii menționează printre nevoile lor urgente accesul la servicii medicale. Peste jumătate dintre participanții la studiu declară, totodată, o lipsă a resurselor financiare necesare pentru a procura bunuri precum îmbrăcămintea, produse igienico-sanitare sau obiecte de bun caznic.
În ceea ce-i privește pe copii, arată un comunicat al organizației, temerile lor sunt legate de experiența războiului, chiar și acum, când se află în România, unde parcurile și bunătatea oamenilor le-au plăcut cel mai mult.
- Salvați Copiii amintește că în România, de la declanșarea acestei crize (24 februarie), la nivel național, au intrat 1.193.693 de cetățeni ucraineni. Dintre refugiații ucraineni care au ales să rămână pe teritoriul țării noastre (87.120 de persoane), 4.357 au solicitat azil și 38.419 au permise de ședere temporară. Spre deosebire de solicitanții de azil, persoanele care beneficiază de protecție temporară nu au venituri constante și, dacă nu au alte surse de venit din Ucraina, întâmpină serioase dificultăți în a-și asigura cele necesare.
Organizația a realizat o analiză cu ajutorul unui eșantion de 1.178 de cetățeni ucraineni, din care 87% alți reprezentanți legali ori rude ale copiilor refugiați din Ucraina și aflați în România, beneficiari ai programelor de sprijin Salvați Copiii.
Nevoile pe care le invocă aceștia, nevoile pe care familiile ucrainene le resimt și pe care nu le pot acoperi sunt legate de:
- costurile medicale și accesul la servicii medicale (62%), ceea ce înseamnă, concret, procurarea de medicamente, sprijin psihosocial pentru copii și adulți, protecția medicală a copiilor cu afecțiuni medicale, sprijin pentru înregistrarea copiilor la medicul de familie, oferirea de consiliere și acompaniere la instituțiile medicale;
- bunuri non-alimentare (55%), obiecte de uz imediat, casnic sau personale (îmbrăcăminte, încălțăminte) sau destinate comunicării prin telefon, alte cumpărături cotidiene etc.;
- plata chiriei (46%) sau a utilităților pentru locuințele în care se află în diferite localități ale țării;
- realizarea de economii pentru cheltuieli neprevăzute (40%), ceea ce ar crea un sentiment de minimă siguranță în contextul actual;
- cheltuielile destinate îngrijirii și educației copiilor (32%), cum ar fi rechizitele, tabletele școlare ori alte lucruri specifice activităților recreative, părinții ucraineni preocupându-se de integrarea educațională a copiilor lor pe timpul verii și pentru anul școlar viitor 2022-2023;
- procurarea hranei zilnice (26%);
- cheltuielile de transport (26%), inclusiv combustibil ori întreținerea mașinilor proprii;
- produse igienico-sanitare pentru copii și ceilalți membri de familie (19%);
- procurarea apei (8%).
Ce cred copiii ucraineni despre situația lor actuală?
Salvați Copiii precizează că a organizat consultări cu 45 de copii ucraineni (7 – 15 ani) aflați în grija specialiștilor Salvați Copiii, iar în exprimările acestora au predominat cuvinte precum „război”, „rachete”, „moarte” sau „atacuri”.
Întrebare: Ce te sperie cel mai mult?
Potrivit Salvați Copiii, „așa cum era de așteptat, cele mai mari temeri ale copiilor sunt legate de experiența bombardamentelor și a luptelor din satele și orașele în care trăiau. Chiar și acum când se află în condiții de siguranță, mulți dintre ei rămân cu gândul la cei dragi rămași în urmă, făcând față cu dificultate incertitudinilor: ”Mă tem să nu moară tata.”, ”Mă tem că vreo rachetă va nimeri în casa mea”, ”Mă tem că Ucraina poate să nu mai existe.”
Întrebare: Ce ți-ai dori cel mai tare sau ce ai vrea să se schimbe?
Potrivit Salvați Copiii, „răspunsurile primite arată dorința copiilor de a vedea războiul oprit și de a putea apoi să se întoarcă în Ucraina: ”Vreau să schimb războiul și oamenii, probabil, să fie mai buni.”, ”Vreau că nicăieri să nu fie război”. Unii dintre ei își doresc ca țara lor să fie învingătoare, iar pentru alții cea mai mare dorință este de a-și revedea tatăl.
Au fost și copii care și-au exprimat dorințe legate de viața din România, cum ar fi aceea de a învăța limba română, de a-și schimba prenumele sau alte dorințe specifice vârstei: ”Vreau să fie sărbători zilnic, și zilnic să primesc cadouri”.„
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
Adriana Vișean
