Scandalul de plagiat al ministrului Justiției, Radu Marinescu: la Universitatea din Craiova, Comisia de Etică ar putea discuta la rubrica „Diverse”, într-o ședință ce va avea loc luni, dacă se autosesizează în acest caz, spune președintele Comisiei, Sorin Enache

409 vizualizări
Universitatea din Craiova / Foto: Universitatea din Craiova
Comisia de Etică a Universității din Craiova, forul care poate, conform legii, să analizeze în vederea unor eventuale măsuri acuzațiile de plagiat aduse ministrului Justiției, Radu Marinescu, ar putea include într-o ședință programată pentru azi, 12 ianuarie, discuții pentru a vedea dacă se autosesizează în cazul acestor acuzații, a declarat luni dimineață, pentru Edupedu.ro, șeful acestui for, profesorul Sorin Enache. Radu Marinescu este acuzat, într-o anchetă publicată de jurnalista Emilia Șercan în Pressone.ro, că ar fi plagiat 140 de pagini din cele 247 ale tezei de doctorat susținute în 2009 la Universitatea din Craiova.

Contactat luni dimineață pentru a vedea dacă și când se va sesiza Comisia de Etică a instituției de învățământ superior în acest caz, președintele Comisiei, profesorul Sorin Enache, a declarat că „nu pot să vă spun până nu se întâlnește comisia. Nu iau eu hotărârile în locul comisiei. Deocamdată avem o ședință în care vom discuta și această problemă”.

Întrebat dacă această ședință va avea loc azi, el a răspuns că „deocamdată, astăzi, avem o altă ordine de zi. O să încercăm la ‘Diverse’ să băgăm problema, să vedem dacă ajungem la o concluzie”.

Pressone.ro a scris că ministrul ar fi plagiat masiv conținut din lucrări publicate anterior de alți autori. Conform analizei PressOne, fragmentele copiate se întind pe zeci de pagini consecutive și provin din cel puțin trei surse diferite, fără ghilimele sau indicarea clară a autorilor. Teza, intitulată „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil”, a fost susținută la Universitatea din Craiova. Radu Marinescu a respins, pentru Pressone, acuzațiile de plagiat și a spus că lucrarea a fost realizată „în conformitate cu normele academice de la acel moment”. – vezi investigația completă

Conform Legii 199/2023 a învățământului superior, abaterile de la normele de etică, inclusiv plagiatul sunt verificate de comisiile de etică universitară (Art. 171). Aceasta analizează și soluționează abaterile de la normele de etică pe baza sesizărilor primite sau prin autosesizare (Art. 163 c)).

  • Potrivit legii, sesizările trebuie să treacă mai întâi printr-un „control al admisibilității”, iar în cazul sesizărilor de plagiat analiza trebuie să țină cont „de condițiile de legalitate în vigoare la momentul redactării tezei de doctorat care a stat la baza emiterii și acordării titlului de doctor, respectiv a diplomei de doctor, fără a putea reevalua fondul științific al tezei de doctorat”. Hotărârile comisiei reprezintă un act administrativ. Pe baza cărora universitățile aplică sancțiuni, prin decizie a rectorului. Hotărârile comisiei de etică pot fi contestate la una din trei comisii cu atribuții în domeniul eticii – CNATDCU, CNEMU sau CNECSDTI (Art. 172 (5)). Sancțiunile sunt puse în aplicare prin decizie a rectorului, iar în cazul plagiatului decizia e comunicată ministrului Educației, care formulează acțiune în contencios administrativ pentru anularea titlului de doctor.
Ce spune Legea 199/2023:


Articolul 168

(1) Abaterile de la normele de etică și deontologie în activitatea didactică și de cercetare universitară includ:

(…) h) plagiatul (…)”.

Articolul 171

(1) Încălcările art. 168 se verifică de comisiile de etică universitară.

(2) Orice persoană poate sesiza comisia de etică universitară din instituția de învățământ superior cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica și deontologia universitară. Sesizarea se face în scris sau online și se înregistrează la registratura instituției de învățământ.

(3) Toate sesizările primite de comisia de etică universitară, de la nivelul instituției de învățământ superior, sunt înregistrate, indiferent dacă acestea sunt admisibile sau inadmisibile. Numărul de înregistrare va fi transmis către petenți, la adresa de contact menționată.(

4) Orice sesizare primită de comisia de etică universitară va fi supusă unui control al admisibilității, în conformitate cu prevederile Codului de etică și deontologie universitară. Toate sesizările cuprind în mod obligatoriu o motivare argumentată privind nerespectarea normelor de etică și deontologie profesională, cu exemple concrete și cu indicarea considerentelor justificative și a surselor de documentare. Alte condiții de admisibilitate sunt stabilite prin Codul de etică și deontologie profesională. În cazul în care sesizarea nu îndeplinește criteriile de admisibilitate, comisia de etică adoptă o hotărâre de respingere ca inadmisibilă a sesizării.

(5) Comisia de etică universitară, de la nivelul instituției de învățământ superior, păstrează confidențială identitatea autorului sesizării.

(6) În cadrul procedurii de cercetare prevăzute la alin. (2), persoana cercetată va fi convocată în scris de către președintele comisiei de etică universitară, precizându-se obiectul, locul, data și ora întrevederii. Neprezentarea persoanei cercetate la convocarea făcută, fără un motiv obiectiv, comunicat în scris, dă dreptul comisiei de etică universitară să continue cercetarea în vederea soluționării sesizării.

(7) Membrii comisiei de etică universitară au obligația să analizeze cu obiectivitate, în mod imparțial, faptele sesizate. Este interzisă exprimarea în spațiul universitar sau în afara lui a oricărei opinii anterior rezoluției finale de stabilire a existenței abaterii, cu privire la vinovăția persoanei cercetate.

(8) Comisiile de etică universitară analizează sesizările cu privire la plagiat, ținând cont de condițiile de legalitate în vigoare la momentul redactării tezei de doctorat care a stat la baza emiterii și acordării titlului de doctor, respectiv a diplomei de doctor, fără a putea reevalua fondul științific al tezei de doctorat.

(9) Procedura de verificare se finalizează cu adoptarea unei hotărâri de admitere sau respingere care vizează fondul sesizării, motivată în fapt și în drept.

(10) Hotărârea comisiei de etică universitară reprezintă un act administrativ și trebuie să cuprindă explicit în textul acesteia faptele care au condus la sancționarea persoanei vizate, temeiul legal, respectiv considerentele pentru care comisia de etică universitară a înlăturat argumentele formulate de autorul sesizării.

Art. 172 include ce se întâmplă după verificările Comisiei, în diverse situații. Între altele, articolul arată:

(…) (4) Comisiile de etică universitară, de la nivelul instituțiilor de învățământ superior, cercetează existența abaterilor de la normele de etică și deontologie universitară și se pronunță în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea sesizării, prin hotărâre motivată în baza unui raport, care se comunică persoanei cercetate și persoanei care a formulat sesizarea. Deciziile comisiilor de etică se publică pe site-ul instituției în cadrul căreia funcționează comisia de etică.

(5) În termen de 30 de zile de la comunicare, hotărârea de admitere sau de respingere prevăzută la art. 171 alin. (9) poate fi contestată la CNATDCU, CNEMU sau Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, după caz. CNATDCU sau CNEMU, după caz, se pronunță prin decizie motivată în termen de 45 de zile calendaristice, care se comunică instituției de învățământ superior, comisiei de etică universitară. Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării se pronunță în conformitate cu prevederile Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, cu modificările și completările ulterioare. (…)”


3 comments
  1. Ar fi o exceptie o teza de doctorat neplagiata la Craiova in domeniul Drept si nu numai. Nu ca la case mari ar fi totul in regula.

  2. Universitatile din Romania au probabil multe doctorate cu semne de intrebare, mai ales la facultati umaniste, de drept, de economie.
    Doctoratul a fost emblema pe care si-au dorit-o si obtinut-o multe persoane potente, fiind un mijloc de afirmare si promovare in cariera profesionala sau politica.

  3. Nu vă sesizați, puneți capul în nisip!! Ce vreți să arătați că a plagiat 140 pagini?? Le aveți pe două coloane, ce să anchetați??
    Voi verificați cu softul antiplagiat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

264 de elevi ucraineni de clase primare învață la Colegiul „Mihai Viteazul” din București, în clase speciale unde predau profesori ucraineni / Ministrul Educației vrea să extindă acest model de predare

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a vizitat luni, pentru a doua oară Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Capitală, unde a crescut numărul elevilor ucraineni care învață cu profesori din țara lor…
Vezi articolul

INTERVIU Profesorii trebuie să fie mult mai informați decât elevii în privința drogurilor, altfel nu mai au nici o autoritate în fața lor / Într-un caz de suspiciune de consum de droguri, prima intervenție a profesorului trebuie să fie cu copilul pentru că responsabilitatea profesorului este în primul rând față de bunăstarea copilului, spune psihoterapeutul Bogdana Păcurari

„Pentru a putea recunoaște semnele unui elev care consumă droguri, un profesor ar trebui să fie instruit despre ce droguri există, cât de periculoase sunt, care sunt efectele asupra creierului…
Vezi articolul

Dacă într-o comună, o grădiniță, de exemplu, care are trei angajați, depășește rata de 60% de vaccinare, ea poate funcționa de luni, chiar dacă la nivelul întregii unități cu personalitate juridică acest lucru nu este îndeplinit – Sorin Ion, secretar de stat la Ministerul Educației

„De săptămâna viitoare, am permis unităților școlare să facă și separat, pe structuri arondate. Dacă într-o comună, o grădiniță, de exemplu, care are trei angajați depășește rata de 60% de…
Vezi articolul

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru: Avem o abordare care să permită ca România să absoarbă toți banii nerambursabili din PNRR / Banii nerambursabili ar înseamna mai puțin de jumătate din fondurile totale și peste 560 de școli și licee care opresc proiectele

România a reușit să atragă doar 10 milioane de euro prin PNRR, pentru componenta 15 – Educație, în ultimele șapte luni. Astfel, în prezent România beneficiază de 598,61 milioane de…
Vezi articolul