Un maxilar fosilizat găsit pe ţărmul insulei Skye din Scoţia i-a condus pe cercetători la descoperirea scheletului unui pterozaur care le-a arătat că aceste uimitoare reptile zburătoare şi-au mărit dimensiunile cu zeci de milioane de ani înainte de ceea ce au crezut oamenii de ştiinţă până acum, informează Reuters, preluat de agenția de presă Agerpres.
Cercetătorii au precizat marţi că acest pterozaur, denumit Dearc sgiathanach, a trăit aproximativ cu 170 de milioane de ani în urmă, în Jurasic, planând deasupra lagunelor într-un peisaj subtropical şi hrănindu-se cu peşti şi calamari pe care îi prindea cu dinţii săi întrepătrunşi, perfecţi pentru o astfel de pradă alunecoasă.
Denumirea ştiinţifică înseamnă „reptilă înaripată” în dialectul gaelic.
Cu o anvergură a aripilor de circa 2,5 metri, Dearc a fost cel mai mare pterozaur cunoscut din Jurasic. Unii pterozauri au ajuns, în timpul perioadei ulterioare, Cretacic, la dimensiuni mai mari, comparabile cele ale unui avion de luptă. Dearc demonstrează însă că această creştere îşi are originile mult mai devreme.
- Analiza oaselor a indicat că acest exemplar de Dearc nu ajunsese încă la maturitate şi ar fi putut atinge o anvergură a aripilor de trei metri când ar fi devenit adult.
Dearc cântărea foarte puţin, poate sub 10 kilograme, graţie oaselor sale uşoare şi goale pe dinăuntru şi a structurii zvelte, a precizat Natalia Jagielska, doctorandă în paleontologie la Universitatea din Edinburgh, autoarea principală a studiului publicat în revista Current Biology.
Avea un craniu alungit şi o coadă lungă şi rigidă. Arsenalul de dinţi ascuţiţi forma un fel de cuşcă după ce înhăţa prada, conform sursei citate.
Pterozaurii, care au trăit alături de dinozauri, au fost primii dintre cele trei grupe de vertebrate ce au reuşit să zboare prin forţă proprie şi au apărut în urmă cu 230 de milioane de ani. Păsările au apărut cu circa 150 de milioane de ani, iar liliecii cu circa 50 de milioane de ani în urmă.
Pterozaurii sunt printre cele mai rare vertebrate din arhiva de fosile având în vedere oasele lor fragile, unele cu pereţii mai subţiri ca o foaie de hârtie.
Până în perioada în care a trăit Dearc, pterozaurii prezentau în general dimensiuni modeste, mulţi asemănători unui pescăruş
„Specimenul nostru, în mod neobişnuit, este bine conservat – şi-a păstrat cele trei dimensiuni originale şi este aproape complet şi încă legat în articulaţii ca atunci când era în viaţă. Un astfel de stadiu de conservare este excepţional de rar la pterozauri”, a spus Jagielska.
Până în perioada în care a trăit Dearc, pterozaurii prezentau în general dimensiuni modeste, mulţi asemănători unui pescăruş. Potrivit teoriilor care predominau în lumea ştiinţifică, pterozaurii nu ar fi ajuns la dimensiunile lui Dearc decât în Cretacic, cu circa 25 de milioane de ani mai târziu, odată cu apariţia unor creaturi precum Huanhepterus, Feilongus şi Elanodactylus. Quetzalcoatlus, care a apărut cu circa 68 de milioane de ani în urmă, era dotat cu o anvergură a aripilor de circa 11 metri, comparabil cu un avion de luptă F-16.
„În Cretacic, unii pterozauri au devenit gigantici. Au fost unele dintre animalele cu cele mai impresionante caracteristici din câte au trăit vreodată. Dearc nu se compara cu aceştia în dimensiuni şi grandoare, dar era cu 100 de milioane de ani mai bătrân. Evoluţia are nevoie de timp ca să creeze astfel de giganţi”, a precizat Steve Brusatte, paleontolog în cadrul Universităţii din Edinburgh şi coautor al studiului.
„O ipoteză este că pterozaurii au devenit mai mari doar ulterior evoluţiei păsărilor, când cele două grupuri au intrat în concurenţă pentru nişa aeriană. Dar Dearc ne arată că pterozaurii erau deja de dimensiunile celor mai mari păsări din ziua de azi chiar înainte de evoluţia primelor păsări, aşa că demontează această idee”, a adăugat Brusatte, mai scrie Agerpres.
În vremea lui Dearc, teritoriul Marii Britanii era mai aproape de Ecuator şi exista ca o serie de insule mici şi separate. Dearc trăia alături de o menajerie de dinozauri erbivori şi carnivori, mamifere timpurii şi reptile marine.
Dearc a fost descoperit în 2017, fosila sa ivindu-se într-o zonă intermareică şi calcaroasă după scăderea nivelului apei.
„Am rămas uimiţi”, a spus Brusatte. „Nimic asemănător nu a mai fost vreodată descoperit în Scoţia”.
Foto: © Kirill Gorshkov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Redacția
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu