Schimbări în finanțarea universităților membre în alianțe europene și standarde de finanțare „bazate pe calculul costului real per student” – printre solicitările Consorțiului Universitaria la adresa autorităților / Universitățile membre cer și o mai mare implicare în deciziile legislative privind învățământul superior

677 de vizualizări
Foto: UBB
Consorțiul Universitaria, ce reunește multe dintre cele mai mari universități din România, cere Ministerului Educației „emiterea cu celeritate a unui ordin de ministru care să stabilească combinațiile posibile pentru programe de licență cu dublă specializare care să producă efecte începând cu anul universitar 2023-2024”. Solicitarea vine în contextul unui anunț făcut de consorțiu, cum că dorește o mai mare implicare consultările pe tema proiectelor legislative ce vizează învățământul superior, precum și întărirea rolului pe care îl au instituțiile membre ale alianțelor universitare europene.

În acest sens, Consorțiul Universitaria spune că va promova, în cadrul CNFIS – consiliul care propune cum să fie distribuite fondurile publice către universități – criterii și standarde de finanțare „bazate pe calculul costului real pe student și pe raportarea performanțelor la valorile optime ale indicatorilor pentru finanțarea suplimentară”. Exemplul oferit în acest sens: „solicităm redimensionarea metodologiei existente privind cofinanțarea universităților românești membre în alianțe europene, astfel încât valoarea cofinanțării să fie cel puțin egală cu suma primită din partea Comisiei Europene pentru fiecare universitate”.

  • Consorțiul a anunțat o serie de măsuri, propuneri și solicitări adresate autorităților, după o reuniune desfășurată în perioada 16-20 martie și găzduită de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Consorțiul reunește UBB, Universitatea din București, Universitatea A.I. Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, ASE București, Universitatea din Craiova, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Ovidius din Constanța. Universitatea de Stat din Chișinău este membru cu statut de observator.

Propunerile formulate au drept scop declarat „să crească nivelul calității și al coerenței politicilor publice naționale în domeniul educației și al cercetării din România”.

Printre deciziile și propunerile Consorțiului:

  • „conturarea cu prioritate a unor programe educaționale comune și parteneriate între membrii Consorțiului Universitaria pentru a se înscrie în competițiile de proiecte de cercetare sau de dezvoltare instituțională”. Ca universități complexe și comprehensive susținem atât dezvoltările disciplinare, cât și dezvoltările multi-/inter-/trans-disciplinare mai ales în formula STEM dezvoltată cu abordări socio-umane transversale (STEAM), acestea având cea mai mare șansă de realizări în universități cu astfel de profiluri academice”.
  • „În acest context, Consorțiul Universitaria susține dimensiunea umanistă a universității pe toate cele trei misiuni esențiale ale ei: educație, cercetare și relația cu societatea. Tot în acest cadru, solicităm Ministerului Educației emiterea cu celeritate a unui ordin de ministru care să stabilească combinațiile posibile pentru programe de licență cu dublă specializare care să producă efecte începând cu anul universitar 2023-2024;”
  • „formarea unor grupuri de experți care să ofere consultanță și propuneri de politici asumate de Consorțiul Universitaria pentru autoritățile naționale, inclusiv în dezbaterea unor proiecte legislative.’
  • parteneriat strategic cu Academia Română;
  • parteneriat strategic cu Universitatea de Stat a Republicii Moldova
  • „formarea unor grupuri de experți care să ofere consultanță și propuneri de politici asumate de Consorțiul Universitaria pentru autoritățile naționale, inclusiv în dezbaterea unor proiecte legislative. În acest sens, în zona de cercetare-dezvoltare-inovare Consorțiul militează pentru o mai mare integrare a universităților și institutelor de CDI, iar în zona educației susține pentru ancorarea domeniului în noile direcții de dezvoltare și noile strategii europene (ex.microcertificări, cercetare fundamentală și inovație, reorganizarea educației profesionale/învățământului dual, diferențierea misiunii universităților);”
  • „promovarea, în cadrul CNFIS, a criteriilor și standardelor de finanțare bazate pe calcului costului real pe student și pe raportarea performanțelor la valorile optime ale indicatorilor pentru finanțarea suplimentară. Spre exemplu, solicităm redimensionarea metodologiei existente privind cofinanțarea universităților românești membre în alianțe europene, astfel încât valoarea cofinanțării să fie cel puțin egală cu suma primită din partea Comisiei Europene pentru fiecare universitate.”
  • „solicitarea și facilitarea coordonării acțiunilor comisiilor și instituțiilor naționale precum ARACIS, CNATDCU, CNCS, CNFIS, etc., pentru a crește coerența deciziilor în sistemul de învățământ superior. Coordonarea este necesară și în cazul autorităților naționale cu contribuții în mediul academic (ex. domeniile academice strategice definite în zona educației și CDI trebuie să fie coordonate)”
  • „colaborarea cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) și Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru a se evita dezvoltarea unor calificări și ocupații care se suprapun peste cele deja existente prin programele academice sau care le afectează printr-o fragmentare neconformă bunelor practici internaționale. De asemenea, este nevoie de clarificarea rolului unor ocupații din zona pseudoștiințelor (ex. numerolog/astrolog) în relație cu confirmarea și protecția acestora din partea statutului și a mesajului transmis cetățeanului.”
  • „formularea unor solicitări adresate autorităților pentru evitarea excluderii nejustificate a universităților din categoria beneficiarilor anumitor tipuri de proiecte asociate fondurilor naționale și europene, evitarea promovării egalității în detrimentul echității în finanțarea proiectelor și adaptarea plafoanelor de finanțare la dimensiunile grupurilor de beneficiari din fiecare regiune (…)”

DOCUMENT Comunicatul Consorțiului Universitaria, integral:


1 comment
  1. Si uite asa se resapeaza vechea obsesie a baiatilor de la CJ – amestecul in politic. Bine-ar fi sa va si propuneti legile, sa le si votati, sa incasati si banutul. Fix ca-n Europa, nu ? Sau in acest exemplu Europa ‘pute’.
    Si am mai aflat ca universitatile pot fi ‘complexe’. ‘Complexe’ ? Harvard e ‘complexa’ si Cambridge putin mai putin (sic) ‘complexa ? Mai degraba complicate, in mintea baietilor.
    Aa..si apoi, sigur, se sustine dimensiunea ‘umanista’ a STEM. Dupa ce am dat cu mucii in fasole cu facultatile umaniste, ne trezim brusc ca traim in lumi paralele fata de China, Coreea sau SUA, axate aproape exclusiv pe STEM. De asta au si ajuns acolo unde se afla. Baieti, daca va ‘pute’ China, vedeti cum se desfasoara STEM in SUA si mai ales masurati ‘dimensiunea umanista’ a STEM. Bate falimentul la usa ? De asta STE(A)M ? STEAM este pt. cei ce habar n-au de stiinte sau tehnologie, dar vor sa dea bine pe vlog sau interviuri pe asemenea subiecte, adica sa invete sa rostogoleasca vorbele in gura despre stiinta. N-are nimic de-a face cu stiinta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Drama unui profesor care a luat 10 la titularizare: Când se apropie sfârșitul anului școlar, iarăși începi să tremuri și te întrebi: la anul unde voi fi? Oana Zamfirescu, la al cincilea examen în județul fără niciun post titularizabil la Română: Copiii au impresia că îi părăsești fiindcă vrei tu

Oana Zamfirescu a luat nota 10 la examenul de titularizare, dar în județul Botoșani nu există niciun post titularizabil pentru disciplina Limba și literatura română. A dat titularizarea de cinci…
Vezi articolul

Protocolul de testare rapidă a elevilor și profesorilor, trimis școlilor la 10 zile de la reluarea cursurilor în format fizic. Documentul oficial prevede două scenarii, pentru elevi și profesori / Sunt exceptați de la testare cei vaccinați complet și cei care au trecut prin boală în urmă cu maximum 3 luni

Protocolul de testare rapidă a elevilor a fost trimis de Ministerul Sănătății școlilor abia vineri, 18 februarie, la 10 zile de la reluarea cursurilor în format fizic, potrivit documentului obținut…
Vezi articolul
Educație media pentru liceeni: ce își propune acest proiect

BREAKING Ordinul de ministru care introduce testarea standardizată pilot începând cu acest final de an școlar la toate clasele, mai puțin a VIII-a și a XII-a, la limba română și matematică, a fost trimis pentru consultare partenerilor de dialog social – DRAFT

Un document prin care se introduce din acest final de an școlar 2021-2022, evaluarea standardizată pentru clasele I-VII, și IX-XII-a, a fost trimis către partenerii de dialog social: părinți, elevi,…
Vezi articolul