Schimburile în educație cu țările est-europene sunt priorități ale Administrației Trump în noua Strategie de Securitate a SUA, strategie percepută ca un atac la adresa UE și ca mesaj de sprijin pentru „suveraniști” / România reactivează, în acest context, programul de burse FLEX în relația cu Statele Unite

746 de vizualizări
Foto: Xinhua/ Hu Yousong via AGERPRES
Pregătirile României pentru relansarea programului de burse în SUA pentru liceeni, FLEX, au loc în momentul în care Statele Unite includ schimburile educaționale printre prioritățile pentru Europa, în noua Strategie Națională de Securitate făcută publică de Administrația Trump. Documentul, văzut în mediile comunitare și în rândul observatorilor europeni drept un atac la adresa UE și un mesaj de sprijin pentru forțele care se declară „suveraniste”, menționează aceste schimburi alături de vânzările de armament, colaborări politice și relații comerciale, printre modalitățile de „construire a națiunilor sănătoase” – dar nu din întreaga Europă, ci anume din „Europa Centrală, de Est și de Sud”.

Ce spune Strategia Națională de Securitate a SUA despre educație? Acest domeniu este menționat de două ori în documentul de 33 de pagini: 

  • Întâi, ca element esențial pentru „unele dintre cele mai mari avantaje civilizaționale americane”, „competența și meritul”. „În cazul în care competența ar fi distrusă sau descurajată sistematic, sisteme complexe pe care le considerăm de la sine înțelese – de la infrastructură la securitate națională și până la educație și cercetare – vor înceta să funcționeze”, se arată în documentul citat. Acesta aparține unei Administrații care s-a remarcat în primul an prin tentativa de desființare a Departamentului Educației și prin presiunile enorme exercitate asupra universităților și altor instituții majore de cercetare.
  • În al doilea rând, educația este menționată prin prisma schimburilor cu țările din Europa Centrală, de Est și de Sud, luate separat de celelalte țări europene, în contextul rescrierii priorităților americane pentru Europa.

Mai precis, în cazul Europei, Strategia menționează „promovarea măreției europene”, dar este critică la adresa Europei ca structură unitară și exprimă sprijin pentru „națiunile europene”:

  • Uniunea Europeană este menționată o singură dată, critic: „Problemele mai largi cu care se confruntă Europa includ activități ale Uniunii Europene și alte foruri transnaționale ce subminează libertatea politică și suveranitatea, politicile privind migrația ce transformă continentul și produc vrajbă, cenzură a libertății de expresie și suprimarea opoziției politice (…)”. 
  • Pe de altă parte, documentul menționează: „diplomația americană ar trebui să continue să apere democrația autentică, libertate de expresie, sărbătorirea fără rețineri a istoriei și caracterului individual al națiunilor europene”.

În acest context este menționată educația ca parte a priorităților ”politicii mai largi pentru Europa”. Potrivit documentului Administrației Trump, „politica noastră mai largă pentru Europa ar trebui să prioritizeze:

  • Restabilirea condițiilor de stabilitate în cadrul Europei și stabilitate strategică cu Rusia;
  • Sprijin pentru Europa pentru a sta pe propriile sale picioare și pentru a opera ca un grupă de națiuni suverane aliniate, inclusiv prin asumarea responsabilității principale pentru propria apărare, fără a fi dominate de orice putere adversă;
  • Cultivarea rezistenței față de actuala traiectorie a Europei în cadrul națiunilor europene;
  • Deschiderea piețelor europene pentru bunuri și servicii americane și asigurarea unui tratament corect al lucrătorilor și afacerilor din SUA;
  • Construirea națiunilor sănătoase din Europa Centrală, de Est și de Sud prin relații comerciale, vânzări de armament, colaborare politică, schimburi culturale și educaționale;
  • Încetarea percepției și prevenirea realității unei NATO ca alianță în continuă extindere; precum și
  • Încurajarea Europei de a acționa pentru combaterea supracapacității mercantiliste, a furtului tehnologic, a spionajului cibernetic și a altor practici economice ostile.”

Abordarea critică a Europei ca organism geopolitic unitar, în strategia de securitate a Administrației Trump, precum și susținerea acesteia pentru forțe ale „suveranismului” au fost semnalate pe larg în mediile politice și în presa europeană – vezi între altele relatările BBC, Politico, The Guardian. Strategia a fost salutată, pe de altă parte, de Rusia

Citește și analizele semnate pe această temă, pe G4Media.ro, de Cristian Pantazi și Liviu Avram.  Acesta din urmă scrie, între altele, pe tema noii doctrine de securitate a SUA: „Predilecția pentru spargerea unității europene se vede destul de străveziu și în Strategie, unde, printre priorități, găsim așa: ‘Construirea unor națiuni sănătoase în Europa Centrală și de Sud-Est, prin legături comerciale, vânzări de arme, colaborări politice și schimburi culturale și educaționale’. Bățul băgat prin gard între Vechea și Noua Europă e mai mult decât evident.”

Schimburile educaționale cu SUA – readuse în prim plan de ministrul Daniel David, prin programele FLEX / FLEX Abroad

Chiar zilele acestea, Ministerul Educației și Cercetării de la București a pus în consultare, iar Guvernul a adoptat o hotărâre privind contribuția României în vederea continuării programelor FLEX și FLEX Abroad în parteneriat cu SUA. Prin aceste programe, ce presupun o contribuție de 400.000 de dolari din partea României pentru anul școlar 2026-2027, sunt oferite burse pentru liceeni care sunt studiază timp de un an în Statele Unite, fiind găzduiți de familii americane. La rândul lor, elevi americani sunt găzduiți și studiază în România. 

Bursele erau susținute până acum de Departamentul de Stat, prin intermediul American Councils for International Education (ACIE).

Acest program a fost deblocat la sfârșitul lunii noiembrie, când ministrul Daniel David a semnat, în cadrul unei vizite în SUA, un acord în acest sens cu responsabilii americani, după ce România a admis să împartă în mod egal cheltuielile cu SUA.

  • Edupedu.ro a solicitat MEC detalii despre condițiile – financiare, dar și de orice altă natură – în care a fost încheiat acest acord și va publica informațiile în momentul în care le va primi.

Suspendarea programului FLEX fusese anunțată în iulie 2025 de Departamentul de Stat al SUA, invocate fiind, în acel moment, „constrângeri de resurse”. Ulterior, MEC a transmis pentru Edupedu.ro că analizează preluarea unei părți din costuri pentru a permite continuitatea burselor.

Când a semnat acordul, ministrul Daniel David declara, într-un comunicat al Ministerului: 

  • „(…) Acest program aduce beneficii semnificative României, reprezentând o investiție în tineri, educație și viitorul democratic al țării, și, totodată, servește intereselor Statelor Unite ca parte a angajamentului lor internațional, programul contribuind la consolidarea democrației euroatlantice. Ne-am angajat acum să reluăm programul pentru anul școlar 2026 – 2027, urmând ca, pe baza analizei privind funcționarea noului mecanism, să evaluăm modalitățile de continuare pentru anii următori. Le mulțumesc colegilor americani pentru deschiderea față de propunerea noastră de a continua programul, într-un format revizuit, cofinanțat în mod egal de România (50%) și de Statele Unite (50%).”


2 comments
  1. ăsta e noul șef al lumii. știe el cel mai bine cecse potrivește sistemului de educatie din fiecare tara . evident e complet dezinteresat. trasează directive de placere . el SI cu altman

  2. Intenția inspectoratelor de a participa la consiliile profesorilor pentru a-i determina să voteze continuitatea directorilor de unde și de ce? Noroc că s-a anulat că probabil mai există școli de bun simț.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Clasamentul universităților românești în funcție de predare, cercetare, venituri din industrie – potrivit rankingului universităților din țările emergente THE 2020, dominat de China și Rusia

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este instituția de învățământ superior din România cu cea mai înaltă poziție în clasamentul pe 2020 al universităților din țările cu economie emergentă și singura aflată…
Vezi articolul

Peste jumătate dintre români consideră slaba pregătire a unor profesori drept o problemă principală a sistemului de educație – sondaj INSCOP / Alte probleme majore – abandonul școlar, lipsa de disciplină a elevilor

Peste jumătate dintre români apreciază că slaba pregătire și dezinteresul unora dintre profesori este o problemă principală a sistemului de educație, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, în parteneriat…
Vezi articolul

Un „roller coaster” care, până acum, „funcționează”: cum vede New York Times deschiderea școlilor în Germania, țară cu măsuri de prevenție cum alții nu visează / Statele europene – un „laborator viu” pentru educație în pandemie

Într-o școală din Berlin, primul caz de coronavirus a apărut la două zile după ce noul an școlar a început luna aceasta. Toți colegii de clasă ai elevei infectate au…
Vezi articolul

Elevii români susțin democrația și spun că vor să voteze, dar au rezultate sub medie în ceea ce privește cunoștințele civice și au mai puțină încredere în autorități decât colegii lor din alte țări – studiu internațional în care România a participat în premieră

Elevii români de clasa a VIII-a, participanți la un studiu internațional privind educația civică și pentru cetățenie, au obținut un scor sub media celor peste 20 de țări care au…
Vezi articolul

Radu Vancu, scriitor: Ce se predă în manuale, ca fiind literatură, e literatură îmblânzită, literatură căreia i s-au scos colții. Adevărata literatură e în librării, în biblioteci, trebuie să mergi să o vânezi ca și cum ai vâna un animal sălbatic. Cum ar putea un profesor să facă asta?

„Adevărata literatură e în altă parte”, nu în manualele după care se predă aceasta în școli, spune scriitorul Radu Vancu, întrebat cum ar trebui să se predea literatura, într-o conferință…
Vezi articolul