Proiectul de lege fiscal-bugetar publicat de Guvern pe 3 iulie 2025 blochează din nou angajările în sistemul public de educație, reluând prevederile care au dus, în decembrie 2024, la suspendarea titularizării și a ocupării posturilor din școli prin celebra OUG „trenulet” a Guvernului Ciolacu. Deși a negat problema în decembrie-ianuarie, ministrul Daniel David a dat totuși ordonanță de urgență în aprilie 2025 pentru a debloca titularizarea. Scenariul se repetă, aparent.
Textul proiectului actual prevede la articolul XXII suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante și temporar vacante din toate instituțiile publice. Sunt permise doar excepții punctuale, și angajări în proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. Deși în 2024 și în 2025 s-a promis că blocajul a fost o măsură temporară, noul proiect reia exact aceeași formulare pentru 2026, fără nicio mențiune specifică privind personalul din educație.
Reamintim că în 2026, în ianuarie, expriră mandatele prin concurs obținute de directorii care au participat la prima sesiune a concursului național de directori din toamna anului 2021. Tot în 2026 expiră și celelalte mandate de directori, din sesiunile a doua și a treia. Concursul respectiv nu poate fi susținut dacă proiectul de lege va fi aprobat în forma actuală.
Această practică nu este nouă. Din contră, blocarea posturilor din educație și ulterior deblocarea lor prin ordonanță de urgență a devenit o metodă constantă de control bugetar, aplicată de mai multe guverne în ultimii ani.
Cronologia ultimelor blocaje arată clar acest model repetitiv:
- Mai 2022: Guvernul Ciucă adoptă o ordonanță de urgență pentru a permite angajările în educație, după ce acestea fuseseră blocate în lunile anterioare. Ministrul Educației de atunci, Sorin Cîmpeanu, a invocat „riscul de a începe anul școlar fără personal” și a venit cu 10 argumente în favoarea deblocării.
- Decembrie 2023: Guvernul Ciolacu publică OUG 156, care blochează toate angajările din învățământ, inclusiv titularizarea, fără nicio excepție specifică.
- Ianuarie – martie 2025: Guvernul Ciolacu recunoaște oficial că angajările în educație rămân blocate și că sunt permise doar concursuri pentru posturi din creșele construite cu fonduri PNRR.
- 30 aprilie 2025: Guvernul Ciolacu adoptă o nouă ordonanță care permite reluarea titularizării și a concursurilor de angajare, însă doar pentru o parte dintre posturi.
- Iulie 2025: Noul proiect de lege, propus de această dată de Guvernul Bolojan, reintroduce blocarea angajărilor, reluând prevederile din 2023, fără nicio excepție pentru Educație.
În toate aceste situații, angajările în Educație au fost tratate ca o excepție temporară și condiționată.
În avizul emis pe 4 iulie 2025, Consiliul Economic și Social cere Guvernului să introducă o excepție în proiectul de lege, care să permită ocuparea posturilor vacante din creșele publice construite prin PNRR. CES propune completarea Articolului XXII cu trei alineate care stabilesc condițiile de organizare a concursurilor pentru aceste posturi, însă nu face nicio recomandare privind restul învățământului preuniversitar.
În aceste condiții, titularizarea, concursurile de angajare și ocuparea posturilor auxiliare (consilieri, secretari, bibliotecari etc.) rămân din nou suspendate, dacă forma proiectului de lege rămâne similară.
Blocarea angajărilor este de fapt un instrument prin care politicienii controlează posturile și le oferă politic, prin detașări, după cum arăta acest lucru Consiliul Legislativ, în decembrie 2024, în avizul dat OUG 156 – ordonanța trenuleț.
Consiliul Legislativ surprindea perfect motivul pentru care sunt blocate angajările în instituții publice: politizarea excesivă a acestora și controlarea lor. Adică exact ce se întâmplă în minister, în inspectoratele școlare, în casele corpului didactic, unde niciun concurs pe posturile de conducere și cele de inspectori nu a mai avut loc dinainte de 2019: „Adoptarea soluțiilor legislative preconizate (n.red. blocarea angajărilor în instituții și autorități publice) ar avea ca efect prelungirea perioadei în care aceste concursuri sau examene nu au putut fi organizate la peste doi ani și jumătate, prelungire de natură a afecta activitatea instituțiilor publice vizate de acest articol, prin împiedicarea acestora de a angaja un număr suficient de persoane competente pentru îndeplinirea optimă a tuturor sarcinilor. Astfel, ca urmare a deficitului de capital uman, personalul actual este nevoit să preia sarcini suplimentare, ceea ce ar putea duce, în timp, la o scădere a calității activității desfășurate de instituție. În plus, neocuparea prin concurs a funcțiilor de conducere în această perioadă creează premisele ocupării acestor funcții de către persoane promovate temporar pentru exercitarea funcțiilor de conducere, și nu de către persoane care fac dovada că sunt cele mai potrivite pentru ocuparea funcției prin promovarea concursului, situație care afectează, de asemenea, activitatea respectivelor instituții, atât prin lipsirea acestora de posibilitatea de a-și selecta personalul pe criterii de competență, cât și prin instabilitatea prelungită, determinată de exercitarea cu caracter temporar a funcțiilor publice de conducere”.