Procentul elevilor români de 15 ani care spun că profesorii le explică o lecție până când aceasta este înțeleasă cum trebuie este sub media internațională, și cunoaște una dintre cele mai mari scăderi, în rândul țărilor membre și candidate OCDE, în ultimul deceniu. Totodată, procentul celor care spun că profesorii de matematică oferă diverse forme de sprijin pentru învățare este, de asemenea, în scădere față de acum un deceniu. Tendințele sunt indicate în cea mai nouă analiză a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pe baza datelor PISA 2022. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care analiza subliniază importanța sprijinului oferit de profesori pentru starea de bine și rezultatele elevilor la învățare.
- În raportul nou publicat, „Sprijinul oferit de profesori elevilor pentru învățare – PISA 2022”, OCDE arată că, în ultimul deceniu, nivelul acestui sprijin a scăzut în majoritatea țărilor lumii, potrivit declarațiilor elevilor de 15 ani participanți la PISA.
Analiza OCDE apare într-un moment în care supraaglomerarea profesorilor și încărcarea materiei școlare au revenit în dezbaterea publică din România, atât prin discuțiile despre norma didactică, dar și prin consultările privind planurile cadru de liceu. Problema că există „prea multă materie”, în contextul dezbaterilor referitoare la planurilor-cadru, a fost pusă de ministrul Daniel David încă dinainte să preia oficial portofoliul Educației. Supraîncărcarea profesorilor și a calendarului școlar era, deja, o temă tot mai des adusă în discuție. Iar în context au apărut și tatonările privind o eventuală creștere a normei didactice – vezi aici situația, detaliat.
Dacă, în medie la nivel OCDE, circa 63% dintre elevi au raportat în 2022 că profesorii continuă să le predea până când elevii au înțeles majoritatea sau toate lecțiile de matematică, în România procentul este sub media internațională, dar apropiat – circa 61%. Pe de altă parte, această medie este departe de rezultatele înregistrate în majoritatea țărilor: în aproape 37 de țări, peste 70% dintre elevi raportează acest sprijin oferit de profesori, iar în 55 din 80 de țări analizate este raportat un sprijin superior mediei OCDE.
În același timp, este de notat faptul că, între 2012 și 2022, România înregistrează cea mai mare scădere în rândul țărilor membre și candidate OCDE, a procentului de elevi care spun că profesorul lor continuă să explice până când elevii înțeleg majoritatea sau toate lecțiile de matematică.
Astfel, în cazul României, numărul elevilor care declară că profesorul predă până când elevii au înțeles în cazul tuturor sau majorității lecțiilor a scăzut cu 12,4% între 2012 și 2022. În rândul țărilor membre și candidate OCDE, în doar patru alte sisteme se înregistrează diferențe mai mari: Letonia (16%) Polonia (15%), Bulgaria (14%) – detalii, mai jos.
În același timp, raportul semnalează că, în România, elevii au declarat într-o mai mică măsură decât media OCDE toate cele patru forme de sprijin venit din partea profesorilor, luate în considerare pentru această evaluare:
- Că profesorul este atent la nivelul de învățare al fiecărui copil – 57% dintre elevii români (media OCDE – 63%)
- Că profesorul oferă ajutor suplimentar când elevii au nevoie – 61% dintre elevii români (media OCDE – 70%)
- Că profesorul îi ajută pe elevi în procesul de învățare a materiei predate – 64% dintre elevii români (media OCDE – 72%)
- Că profesorul continuă să predea o lecție până când elevii o înțeleg – 61% dintre elevii români (media OCDE – 64%).
Totodată, raportul organizației internaționale semnalează că elevii din toată lumea tind să raporteze o scădere a sprijinului oferit de profesori, prin compararea datelor de la PISA 2022 cu cele din 2012. România cunoaște scăderi la toate cele 4 tipuri de ajutor, însă acest regres este mult peste media OCDE la toate, mai puțin în cazul afirmației: „Profesorul oferă ajutor suplimentar când elevii au nevoie”.
În ceea ce-i privește pe profesorii care oferă cel mai mult sprijin la matematică, în sensul că îi ajută pe elevi la „fiecare lecție”, România înregistrează una dintre cele mai mari scăderi la nivel internațional a numărului de elevi de 15 ani care raportează acest lucru, în 2022 față de 2012. Dintre toate țările luate în calcul, doar 10 înregistrează o agravare mai puternică a problemei. (Vezi mai sus despre situația cumulată pentru profesorii care îi ajută pe elevi „la fiecare lecție” + „la majoritatea lecțiilor”).
Situația este mai gravă în ceea ce-i privește pe profesorii care niciodată sau aproape niciodată nu continuă să explice până când elevii înțeleg lecțiile de matematică. România se află în topul țărilor ai căror elevi care raportează o creștere a numărului acestor profesori, în 2022 față de 2012, fiind depășită doar de cinci țări central și est-europene (Albania, Polonia, Bulgaria, Letonia și Cehia).
În același timp, analiza experților OCDE notează că, la nivel internațional, cele mai multe diferențe în percepția elevilor, cu privire la sprijinul oferit de profesor, se observă în interiorul școlilor, adică între elevii ce aparțin aceleiași școli, mai degrabă decât între școli.
- Această variație se simte cel mai mult în rândul țărilor balcanice, notează raportul: Albania, Bulgaria, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și România. Alte țări cu rezultate apropiate sunt Austria, Azerbaidjan (Baku) și Maroc.
„Acest lucru sugerează că sprijinul oferit de profesori în aceste țări este profund inegal în interiorul școlilor, ceea ce reflectă posibile medii de clasă diverse, stiluri diferite de predare sau variații în ceea ce privește implicarea profesorului în legătură cu elevii”, notează raportul. Comparativ, nivelul redus al acestei variații în alte țări este interpretat drept un semnal al unor reguli și politici mai puternice aplicate la nivel de școală, o formare mai solidă a cadrelor didactice, sau elemente culturale.
Foto: © Alexander Raths | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Costin Ionescu
Redacția
Raluca Pantazi
8 comments
1. 15 elevi in clasa
2.programa aerisita
3.planuri cadru noi si manuale noi la liceu
4. Eliminare simulari judetene si nationale mancatoare de ore. ASUMARE EXAMEN FARA SIMULARI. Pe vremea mea nu se simula nimic.
Si atunci vii si imi ceri sa explic si ultimului prost din clasa. Ca o sa am timp. Altfel nu
cinne te a facut pe tine , ..Zorro , nene , parcă m-a întrebat pe mine …
nu poti sa explici la infinit , nu ai timp , ai timpi alocați la minut , pt consolidare SI aplicații .cine comentează nu are treaba cu predare . nu poti sa repeti pina inteleg toti , trebuie atentie și efort și din partea elevilor , intelegerea presupune atentie gandire SI legatura cu cunoștințele anterioare. dar cred CA bataia peste lui e in alta parte .
cuvântul magic e personalizarea , se sugerează finuț ca ai ul o sa i invete personalizat. o mare gogoașă .
Da.Ai ii va tampi personalizat %!Succes garantat la scurtcircuitarea neuronilor.Extinctie scrie pe noi.Fara educatie va fi acelasi trend.Cei tineri se duc la munca în străinătate, își mănâncă viata pe acolo și când nu mai sunt buni de munca pe la 50+ încep sa vina înapoi după ce au muncit și au susținut economia pe acolo.
Faceți niște prezentări de parca sărăcuții de ei sunt abandonați și ei aleargă după carte și știință. Haideți sa stabilim clar niște lucruri:ii doare în cot,vor totul gratis.Acolo unde ei nu au capacitatea de a prinde din clasă considera ca este datoria ta de a face ore suplimentare gratis pentru a compensa lipsa de efort și lenea specifică. În învățământul de masa sunt băgați mulți speciali,speciali care nu au IQ de învățământ de masă și care nici nu considera ca munca face omul.Si atunci te apuca minunatul ca pros…..tul dacă nu e pro…st destul….IQ zero,efort zero,interes zero.Vor magie ca în Harry Potter.
De aceea bacul este dificil pentru ei etc,etc.Si nu vor sa declare deficientele pe care le au ca să poți lucra pe problema specifică.
Cel mai mare impact în IQ-ul majoritar l-a avut apariția în învățământul de masa al etnicilor.Prin faptul ce ei au stat și s-au căsătorit sute de ani între ei sunt cu grave deficiente mentale și nu numai.Toate lumea se mira de ce sunt asa mulți speciali acumMuuuulti de tot sunt de hetnie. Inainte ei nu veneau la scoala pentru ca nu primeau burse,acum penteu ca li se da bani ,vin ca mustele la miere Sunt clase întregi de hetnici cu IQ la piciorul broaștei cu care e cumplit sa lucrezi.Parintii lor sunt la fel și e greu sa te înțelegi și cu aceia ca nu ai cu cine.Abuzurile,violenta sunt la ordinea zilei la astfel de creaturi.
De aceea media nationala este în scădere, de aceea avem atâtea probleme.Romanii nu mai fac copii.
eu am senzația ca a scăzut capacitatea de atenție a copiilor.
uneori vb la pereți . nu e cool să caști gura la prof .
nu mai pot fi atenti nici 15 minute din ora. Și verifica telefonul non stop , trimit SI primesc mesaje Intr o veselie, au totul pe telefon , filme , videouri , jocuri , păcănele , porn, inclusiv raspunsuri la teme și la teste
cum și cui sa predai Intr o sala de cinema cand rulează un film mai interesant decat’ o lecție de matematica ??!?
Poate dacă numărul de zile de școală efectiva ar fi fost același din 2012, ar fi fost mai mult timp de fixare a materiei. Sunt doar un părinte, dar de la an la an sunt din ce în ce mai multe zile fără școală sau cu școală asincron (profesorii verifica ce au lucrat elevii în următoarele ore, per ansamblu se pierd ore). Sa nu mai zic de inutilitatea săptămânile verde / altfel: la clasele de liceu, de ex, nu prea mai ai ce activități noi sa faci, mai ales dacă nu sunt cu bani de la părinți.
imi permit sa am mari rezerve apropo de acest raport…vedem ce bine se descurca elevii romani afara (desigur, care invata)…acum depinde ce elevi participa la sondaje…discutabil