Scriitorii Amin Maalouf și Jean-Cristophe Rufin, în competiție pentru conducerea Academiei Franceze, instituția care se ocupă de normele limbii franceze încă din secolul XVII

Doi scriitori recompensaţi cu prestigiosul premiu Goncourt, Amin Maalouf şi Jean-Christophe Rufin, concurează pentru a prelua conducerea Academiei Franceze, instituţia care a vegheat la respectarea normelor limbii franceze încă de la înfiinţarea ei din secolul al XVII-lea, informează AFP, potrivit Agerpres.

Scrutinul pentru desemnarea succesorului lui Helene Carrere d’Encausse, decedată în luna august, este programat joi după-amiază, conform unei proceduri simple: doar voturile care îi vizează pe unul dintre aceşti doi scriitori vor fi numărate.

La expirarea termenului de depunere a candidaturilor, luni seară, doar două au fost reţinute, au precizat un membru al comisiei administrative, marţi.

Amin Maalouf, un scriitor franco-libanez în vârstă de 74 de ani, recompensat în 1993 cu premiul Goncourt pentru romanul „Le Rocher de Tanios”, este un candidat deja declarat de ceva vreme. Personalitate a romanului istoric de inspiraţie orientală, care şi-a consacrat opera literară apropierii între civilizaţii, este considerat favoritul scrutinului.

Personalitatea sa este apreciată, iar el este foarte implicat în activităţile Academiei Franceze, în care a fost acceptat ca membru în 2011, şi are avantajul, printre altele, de a fi văzut ca un secretar permanent care i-ar fi plăcut lui Helene Carrere d’Encausse, o mare specialistă a literaturii ruse.

Amin Maalouf va trebui să înfrunte însă un bun prieten al său, Jean-Christophe Rufin, un fost diplomat în vârstă de 71 de ani şi recompensat cu premiul Goncourt în 2001 pentru volumul „Rouge Bresil”. Acest medic de profesie a devenit membru al Academiei Franceze în 2008.

Mai puţin consensual, Jean-Christophe Rufin a ezitat înainte să îşi depună candidatura. „Tentat mai întâi să renunţ, am ajuns la concluzia că marea noastră cauză merită totuşi câteva sacrificii”, a dezvăluit el în scrisoarea sa de candidatură, citată de cotidianul Le Monde.

A spus că i s-ar părea frustrant să existe un singur candidat. „Am fi precum Coreea de Nord”, a declarat el, citat sâmbătă de revista M, suplimentul cotidianului Le Monde.

Acelaşi săptămânal a relatat că un alt academician francez, Marc Lambron, a făcut împotriva lui o campanie activă în ultimele luni, reproşându-i o lipsă de independenţă.

Jean-Christophe Rufin, care desfăşoară activităţi multiple, a predat într-adevăr în luna mai un raport pentru grupul petrolier TotalEnergies despre situaţia din Mozambic. El prezidează din 2020 şi Fundaţia Sanofi Espoir, desprinsă din grupul farmaceutic Sanofi.

Secretarul permanent al Academiei Franceze este membrul care dirijează această instituţie însărcinată cu apărarea şi promovarea limbii franceze. Doar 32 de persoane au ocupat acest post începând din 1634.

În iulie, membrii academiei – supranumiţi „nemuritori” – au finalizat examinarea cuvintelor din cea de-a noua ediţie a Dicţionarului Academiei Franceze, care sunt de aproape două ori mai numeroase decât cele incluse în a opta ediţie.

Helene Carrere d’Encausse, devenită membru în 1990 şi aleasă la conducerea instituţiei în 1999, va rămâne „secretarul” permanent – ţinea la forma de masculin, argumentând că a existat câte un singur secretar permanent în ultimele trei secole şi jumătate – care a convins Academia Franceză să se orienteze spre internet.

Deşi contestat de anumiţi lingvişti din cauza conservatorismului său, Dicţionarul Academiei Franceze este un instrument preţios pentru a urmări evoluţia limbii franceze. Toate ediţiile sale sunt disponibile online în regim de gratuitate.

Pentru succesorul doamnei Carrere d’Encausse, una dintre sarcinile cruciale va fi aceea de a asigura perenitatea financiară a instituţiei, care, potrivit unui raport din 2021 al Curţii de Conturi despre situaţia Institut de France, nu este asigurată.

O altă sarcină va fi să atragă candidaţi de valoare pentru a îmbrăca „haina verde” a membrilor academiei. Helene Carrere d’Encausse nu a avut întotdeauna succes în încercările ei de a încuraja sau a susţine candidaturile unor scriitori mai tineri şi populari. Michel Houellebecq nu a răspuns apelurilor sale, iar alţi autori, precum Frederic Beigbeder şi Benoit Duteurtre, au fost respinşi.

Academia Franceză numără 40 de locuri, dintre care 28 sunt ocupate de bărbaţi şi şapte de femei. Alte cinci sunt vacante, în aşteptarea alegerilor viitoare.

Foto: © Velishchuk | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.