„România are nevoie de investiții masive în cercetare și inovare pentru a deveni competitivă la nivel internațional și pentru a obține o creștere economică sustenabilă”, spune președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru, în condițiile disputelor stârnite de deputatul USR Claudiu Năsui pe tema susținerii institutelor de cercetare. Declarațiile lui Andrei Alexandru au fost publicate de ANC într-un nou anunț privind declanșarea evaluării organizațiilor de cercetare, anunț făcut inițial la sfârșitul săptămânii trecute și aplicat de luni, 2 iunie.
Andrei Alexandru arată că scopul evaluării este „de a direcționa fonduri către entitățile de top”, în funcție de performanțele institutelor. El notează, însă, că este „și o realitate că cercetătorii sunt singura categorie socio-profesională care nu au beneficiat de majorări salariale în ultimii ani, de aceea orice evaluare trebuie să aibă în vedere rezultatele obținute în raport și cu nivelul de finanțare”.
- Potrivit oficialului, „evaluarea va urmări in particular și gradul de atragere a fondurilor în sistem competitiv dar și implicarea acestora in proiecte internaționale”.
Ministrul Educației și Cercetării a anunțat, marți că a început evaluarea tuturor institutelor de cercetare și a unităților de cercetare-dezvoltare-inovare din sistemul național. „Am solicitat Autorității Naționale pentru Cercetare din subordinea Ministerul Educației și Cercetării să demareze procesul de evaluare a tuturor unităților CDI din sistemul național. Așadar, am început o evaluare, care va duce apoi la reorganizarea arhitecturii și mecanismelor fundamentale ale sistemului național de CDI”, spune ministrul Daniel David.
Evaluarea institutelor de cercetare a început în urmă cu o zi, pe 2 iunie 2025. Autoritatea Națională pentru Cercetare de la Minister a anunțat într-un comunicat publicat pe 30 mai 2025 că „lansează începând cu data de 2 iunie 2025 procesul de evaluare a performanței pentru integrarea activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică a organizațiilor de cercetare din sistemul național de cercetare, dezvoltare și inovare, în conformitate cu prevederile HG nr. 138/2024”.
Amintim că fostul ministru USR al Economiei Claudiu Năsui, actual deputat, a publicat în urmă cu o zi o listă cu institutele de cercetare și centrele de cercetare din țară, fără a face nicio deosebire între ele, indicându-le indirect ca sursă de unde se pot tăia fonduri, în contextul negocierilor deschise de președintele Nicușor Dan pentru formarea viitorului Guvern și a discuțiilor cu privire la reducerea deficitului bugetar. Astăzi, 3 iunie 2025, după ce ministrul David a anunțat că a început ieri evaluarea institutelor de cercetare, Năsui susține că datorită mesajului lui cu lista institutelor de cercetare „finanțate din banii dumneavoastră” a început evaluarea acestor institute.
Citește și:
ULTIMA ORĂ Ministrul Educației și Cercetării anunță că a început evaluarea tuturor institutelor de cercetare și a unităților de cercetare-dezvoltare-inovare din sistemul național: Am început o evaluare, care va duce apoi la reorganizarea arhitecturii / Între timp, accentuăm distribuirea fondurilor prin competiție
OPINIE Numitorul comun pentru un manelist condamnat și întregul sistem românesc de cercetare: eșecul unor elite de a gândi critic în momente critice
Fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui, susține că datorită mesajului lui cu lista institutelor de cercetare „finanțate din banii dumneavoastră” a început evaluarea acestor institute / Procedura era prevăzută de peste un an, a fost promovată luni de zile de ministrul David și a fost anunțată oficial pe 30 mai / USR: „cercetarea merită respect”
Matei Pop
Mihai Peticilă
Adriana Vișean
7 comments
Este regretabil ce se întâmplă în acest moment, declanșat de un domn parlamentar, dintr-un partid care a fost sancționat de votul românilor, justificat și de incompetența crasă a acestui politician ce nu cunoaște nimic despre Cercetarea Științifică în general și mai ales despre Cercetarea Științifică Dezvoltarea Tehnologică în special. Afirmațiile respectivului domn sunt nu numai eronate, dar îndeamnă pe români la distrugerea sectorului Cercetării Științifice Dezvoltării Tehnologice naționale și culpabilizarea cercetătorilor științifici și personalului din cercetarea științifică de situația dezastruoasă în care ne aflăm. Se induce că aici ar fi gaura neagră care a absorbit bugetul național și a determinat gradul de îndatorare ce a adus România în pragul colapsului și nu pensiile speciale, corupția de la toate nivelurile, promovarea clientelei politice în posturi de decizie, pe baza ”meritocrației politice și a nepotismului”, în locul specialiștilor / profesioniștilor ș.a.. Spre știință celor ce-și exprimă părerea după afirmațiile dlui parlamentar și având la bază ”lista” domniei sale:
1- Cercetarea Științifică Dezvoltarea Tehnologică este reglementată în Manualul Frascati, al OCDE și actualizat în 2015 fiind ”metodologia recunoscută la nivel internațional și include definiții ale conceptelor de bază, orientări pentru colectarea datelor și clasificări pentru compilarea statisticilor, privind cercetarea și dezvoltarea” (preluat din Manual);
2- cercetarea științifică românească a fost primul sector al economiei naționale care s-a reorganizat în cadrul Programului Phare, subvenționat de U.E., beneficiind de expertiza colegilor englezi și ale căror recomandări au stat la baza OG57/ 2002 – legea Cercetării Științifice și Dezvoltării Tehnologice, modificată și răsmodificată funcție de interesele străine sectorului,
3- Statutul cercetătorului științific și al personalului din cercetare dezvoltare face obiectul L.319/2003, care a fost abrogată prin L. 183/2024, un amestec de probleme de etică, de structură a unor organizații așa zis consultative ș.a., toate pentru a ascunde adevăratul scop, includerea cadrelor universitare ca personal de cercetare, prin ridiculizarea profesiei de cercetător științific, desființarea activității de dezvoltare tehnologică (IDT) și a activității personalului de cercetare și a răspunde intereselor aceleiași clientele străine sectorului;
4- L.25 / 2023- privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare… este cu un titlu fals, deoarece nu se referă la Spațiul European al Cercetării, urmărind desființarea Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare (INCD), prin absorbția acestora de universități și desființarea organizațiilor de cercetare, contrar libertății constituționale de a cerceta și organiza. Nu există în lume acest amestec în activitatea unor institute, laboratoare, centre, unități de cercetare și aroganța de a evalua activitatea de cercetare științifică, mai ales în situația în care nici nu o finanțezi. Conform OG 57/2002, cu modificările și completările ulterioare, aprobate cu L.324/2003, cu modificările și completările ulterioare, INCD beneficiază de Program Nucleu și negociază salarii prin CCM (Contract Colectiv de Muncă), iar pentru institutele din cadrul Academiei Române , Academiei de Științe Agricole și Silvice, salariile sunt stabilite prin Legea salarizării unitare (bugetare) și nu se negociază, în acest act normativ existând discriminări majore față de salariile din învățământul superior;
5- referitor la ”calitatea” mediului de cercetare din România ar trebui să se rememoreze că, colegii europeni și Comisia Europeană (CE) au avut încredere în potențialul cercetătorilor români, în profesionalismul lor, când au hotărât ca în România să se construiască și să funcționeze o Infrastructură Europeană de Cercetare, ELI-NP-Laserul de la Măgurele, ale cărui cheltuieli de funcționare, urmau a fi finanțat de CE. Proiectul a fost sabotat după ce s-au investit în jur de 1miliard de euro, majoritate fonduri europene, dar și naționale, deoarece nu trebuia ca C.E. să aibă un punct de interes în România și să constate adevărul privind distrugerea C.Ș.D.T. românești. De remarcat că autorul acestei performanțe, de a scoate cercetarea românească din elita mondială, printr-o infrastructură de cercetare europeană, este consilier al actualului ministru al și cercetării. Se vede că, cariera universitară, funcția de consilier al mai multor prim-miniștrii și expertiza în sabotarea proiectului european îl recomandă;
6- alocarea a 1% din PIB pentru C.Ș.D.T. a fost angajamentul României în Acordul de preaderare la U.E. în anul 2000, nici odată respectat, cu toate că, tot spre știința românului, U.E. a crescut la 3% alocația din PIB pentru C.Ș.D.T.;
7- implicarea ultimilor miniștrii în distrugerea C.Ș.D.T. prin acte normative aberante, a reprezentanților partidelor ce au condus România în acești ani, ar trebui anchetate de structurile de securitate națională, activitatea de cercetare științifică fiind o vulnerabilitate a securității naționale;
8- ”Lista” este aberantă deoarece sunt puse alături structuri care sunt total diferite, dovedind lipsuri în educația primară, când se învață că nu se pot aduna (173) ”mere cu pere” (pentru a respecta exemplul din școală dinainte de Programul România Educată). Nu este lipsită de interes omiterea din această alăturare a unor structuri care sunt finanțate tot din acest buget al C.Ș.D.T., ca de exemplu Academia de Științe ale Securității Naționale, cu 200 de membrii secreți, care au toate drepturile membrilor Academiei Române, fără a se putea numi academician;
9- nu este lipsit de interes cum a fost pregătită această distrugere a C.Ș.D.T. românești, prin ”genocidul” cercetătorilor științifici și personalului din cercetare, care din 170.000 în 1989 a ajuns sub 10.000 în 2024. Genocid mascat prin introducerea, cu complicitatea Institutului Național de Statistică, a masteranzilor și doctoranzilor ca cercetători științifici, ce a crescut artificial numărul la aproximativ 14.000, existând o explicație bineînțeles.
10- Tot în argumentarea celor de mai sus sunt și ”contribuțiile” domnilor Ciprian Teleman, care a eliminat reprezentanții partenerilor sociali din structurile consultative ale ministerului, Cristian Ghinea, Marcel Boloș și Adrian Curaj, care au ”scris” capitolul din PNRR referitor la cercetarea privată, dar cu ținte și jaloane ce vizează CȘDT, cu programe – exemple de demagogie: ”cuvinte goale , ce din coadă au să sune”. De altfel, actele normative pentru distrugerea C.Ș.D.T. sunt rezultatul finanțării europene prin SIPOCA 393 și SIPOCA 592, cu specialiști anonimizați, iar actuala conducere a ANC (Autoritatea Națională pentru Cercetare) provine din cadrele pregătite pentru conducere și execuție, tot anonimizate, în cadrul acelorași proiecte. Este interesant că toți utilizează aceeași expresie ”sistemul nostru de CDI suferă de fragmentare”, care nu se aplică și la universități, de exemplu la UBB unde sunt aproximativ 100 centre și institute de cercetare dezvoltare, se pare în competiție cu UPB, care a devenit Universitatea Națională de Știință și Tehnologie București POLITEHNICA BUCUREȘTI (neacreditată), care a început înglobarea INCD, conform indicațiilor de la minister.
Institutele și cercetatorii trebuie sa se finanțeze conform rezultatelor practice concrete pe care le au și le pun la dispoziția societatii , și nu la gramada.Am lucrat și eu la un institut, in care cercetătorii , in frunte cu directorul, lucrau în interes propriu, in timpul programului de lucru, la adăpostul instituției,fara să-i oblige nimeni să-și desfășoare activitatea conform fisei postului…
Cred că ministrul David este pe o pistă total greșită cu comasarea cercetării fără a avea argumente valide.
Scopul finanțării cercetării ar trebui să fie regăsit în creșterea economiei și a nivelului de trai a românilor. Pornind de la acest scop cred că doar domeniile științe și științe inginerești ar trebui regăsite în finanțare de la buget, ca apoi rezultatele să se regăsească în economie.
Toate celelalte domenii: psihologie, istorie etc și în general latura umanistă nu poate avea rezultate care să suscite interes economic.
Prin urmare toate universitățile de latură umaniste, cât și institutele de cercetare aferente nu ar trebui să primească finanțare de la buget (doar cazuri speciale).
De asemenea cercetarea, relativ distribuită, ajută într-o măsură la susținerea economiei la nivel zonal (a se vedea contractele de cercetare a tuturor universităților cu agenții economici din zona lor).
Așa că domnule Ministru sunt convins că faceți o greșeală mare prin comasări, efectiv nu are logică.
Finanțarea cercetării universităților să se facă după rezultatele efective, nu după clasamente!!!
Bun dar si finantarea de la buget trebuie sa detina niste rezultate. Cu oameni fara doctorate, fara studii relevante, fara articole in reviste prestigioase. Cu munca
si idei luate de pe internet, si facuta de acasa, fara teren si date la zi….. Bani aruncati……
Sa evalueze, ce?
Este o minune ca multe dintre aceste institute reusesc sa supravietuiasca, la cat de jalnica este finantarea cercetarii. Daca finantarea ar atinge 1% din PIB, si ar aparea si cerinta unui 1%, inclusiv din surse private, eventual apeluri competitive, demersul ar avea o logica. Dar lucrurile nu se intampla chiar asa. Prin urmare, nici logica demersului nu mai exista.
Să vadă cineva activitatea și rezultatele obținute de Centrul de cercetare la Universitatea de Educație Fizică și Sport .
Salarii fără rezultate timp de multi, multi..ani.
Legea cercetarii ar trebui actualizata. Si in universitati, centrele de cercetare sa primeasca bani dupa performantele in cercetare, in institutele din Academia Romana si INCD uri la fel. Celelalte sa treaca in reorganizare/insolvents si sa permita trecerea mai repede si angajarea personalului in sistemul privat.