Senatorul Ștefan Pălărie le cere explicații premierului și ministrului Educației, după ce Guvernul a aprobat alocări de doar 2,4% din PIB pentru Educație în următorii 50 de ani / Asta e viziunea contabilă și lipsită de orice leadership a guvernanților. Este un mare semnal de alarmă

1.083 de vizualizări
Ștefan Pălărie / Foto: USR-PLUS
Guvernul României a aprobat prin Programul de Convergență, ca până în 2070, statul român să aloce 2,4% din PIB pentru Educație, iar planul urmează să fie trimis la Comisia Europeană. Senatorul USR, Ștefan Pălărie, membru al grupului USR plus pentru Educație, cere explicații de la ministrul Educației și premier, despre alocările pe Educație, într-o postare pe Facebook.

În data de 4 mai, Guvernul a aprobat un document care prevede că, de la 3,7%/2,5% cât a fost cheltuiala guvernamentală cu Educația în 2020, procentul va scădea la 2,4% în 2030, apoi se menține la 2,3-2,4% din PIB până în 2070. Situația a fost semnalată pe Facebook de președintele ANOSR, Horia Onița.

„Având în vedere faptul că Programul de convergență trebuie transmis Comisiei Europene, propunem aprobarea programului de convergență 2022-2025, prezentat în anexa acestui memorandum, precum și acordul de transmisie a acestuia la Comisia Europeană”, se arată în memorandum.

Senatorul USR, Ștefan Pălărie le cere explicații atât ministrului Educației, cât și premierului Ciucă, privind finanțarea redusă propusă pentru Educație în următorii 50 de ani.

„Le solicit, cu toată responsabilitatea, premierului, dar și ministrului educației, să iasă public să explice acest memorandum anti-educație, anti-viitor, anti-dezvoltare,” scrie senatorul în postarea de pe Facebook.

„Imaginați-vă un popor ca pe un copil, care are nevoie de educație pentru a crește, pentru a crede în el sau pentru a prospera în viață.

Dacă-i tai educația, nu doar că nu crezi în el, dar îți bați joc de viitorul lui. Iar noi suntem din păcate în a doua situație, cea cu bătaia de joc: Guvernul a aprobat un plan pentru finanțele publice pe următorii 50 de ani (!) în care educația va rămâne la 2,4% din PIB. Doar 2,4%! Atât. Asta e viziunea contabilă și lipsită de orice leadership a guvernanților. Este un mare semnal de alarmă. Nu se poate să rămână așa, doar să trăim și să băltim. Lucrurile nu pot rămâne așa. Ar fi o condamnare pentru generații.

Le solicit, cu toată responsabilitatea, premierului, dar și ministrului educației, să iasă public să explice acest memorandum anti-educație, anti-viitor, anti-dezvoltare.

Când noi vorbim de creșteri de salarii pentru profesori sau de bani mai mulți din PIB, nu este „populism” sau demagogie: este o viziune despre cum trebuie să crească România. De unde vrei să vină ingineri de sisteme, inovații sau, deopotrivă, oameni cu bune calificări într-o meserie? De unde vrei să vină buni specialiști în administrație publică ori dascăli moderni pentru copiii noștri? De unde? Pentru că lucrurile astea NU SE CUMPĂRĂ în piață sau la talcioc. Nu le transferi ca la fotbal. Ți le construiești cu greu în timp sau nu le vei avea niciodată. Trebuie să terminăm cu viziunea asta despre educație – ca o jungă din care scapă cine poate,” concluzionează senatorul.

O reacție a venit și de la Consiliul Naţional al Elevilor care „condamnă cu fermitate modul în care Guvernul României îşi propune să sprijine dezvoltarea sistemului de educaţie şi solicită revizuirea documentului de prognoză şi a politicilor bugetare, astfel încât procentul alocat din PIB să crească până cel puţin la 4,7%”, potrivit unui comunicat.

De remarcat, Guvernul și-a asumat însă prin programul de Guvernare, finanțări de 6% din PIB în Educație până în 2024. Mai exact, la capitolul „obiective strategice în Educație” la pagina 86, scrie că „Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB).

Citește și:
Consiliul Național al Elevilor reacționează după ce Guvernul a aprobat alocări de doar 2,4% din PIB pentru Educație în următorii 50 de ani și cere ca procentul să fie cel puțin 4,7: Subfinanţarea cronică a învăţământului din România are efecte devastatoare


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Proteste de stradă ale sindicatelor profesorilor, în Constanța, marți, iar de miercuri în alte 6 județe. Reprezentanții angajaților din învățământ cer soluții urgente de la Guvern, amenințând cu greva generală în luna mai

Angajaţii din educaţie pichetează, marți, sediul prefecturii Constanța, potrivit unui comunicat de presă. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” anunţă organizarea mai multor acţiuni…
Vezi articolul

DOCUMENT Programul de guvernare pe Educație: 6% din PIB până în 2024, BAC diferențiat, generalizarea programului „masă caldă la școală” și ”școală după școală”, extinderea masteratului didactic, dar menținerea DPPD-urilor

Finanțare graduală până la 6% din PIB până în anul 2024, reforma carierei didactice fără nimic clar și generalizarea programului „masă caldă la școală” și ”școală după școală” – sunt…
Vezi articolul

BREAKING Sindicatele din educație amenință cu proteste de stradă, în Piața Victoriei din București, dacă Guvernul Ciolacu blochează creșterile salariale ale profesorilor și drepturile obținute prin lege

Sindicatele din Învățământ solicită Guvernului și liderilor partidelor aflate la guvernare ca salariile profesorilor să nu fie înghețate în anul 2025, potrivit unui comunicat de presă. În caz contrat, „este…
Vezi articolul

Oana Fotache Dubălaru, profesor coordonator pentru programa de Limba și literatura română: Propunem să începem studiul literaturii în clasa a IX-a printr-o punere în temă a fenomenului literar, prezentată ca o călătorie în timp / Profesorul poate alege anumiți autori, mai vechi, mai noi, care să trezească curiozitatea pentru apariția literaturii ca fenomen

Coordonatoarea grupului de profesori care a elaborat programa școlară de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, Oana Fotache Dubălaru, decan la Facultatea de Litere, Universitatea din București, a…
Vezi articolul