Peste 90% dintre maghiarii din Transilvania cred că elevii maghiari trebuie să înveţe limba română. 67% dintre adulţii maghiari consideră discriminatoriu faptul că, la Bacalaureat, elevii aparținând minorităților și care au învățat la licee cu predare în limba maghiară susțin examenul la Limba şi literatura română în aceleaşi condiţii cu elevii care au terminat un liceu cu predare în limba română. Concluziile aparțin sondajului „Monitor al Minorităţilor 2020”, realizat de Institutul de Politici Publice din Ţinutul Secuiesc şi de Institutul Bálványos și prezentat miercuri la la Cluj-Napoca.
Dintre respondenţi, 69% au spus că este foarte important ca cei mici să înveţe limba română și 22% au spus că este important, relatează publicația Hirado.hu.
Relatarea Hirado pune în prim-plan elemente de convergență – dorința de învățare a limbii române – dar contextual pune accentul, inclusiv prin comentariile unuia dintre sociologii implicați – pe elementele de divergență dintre școlile cu predare în limba română și cele cu predare în limba maghiară.
34% au fost complet de acord, iar 13% a fost în mare parte de acord cu afirmația „mulţi maghiari nici nu vor să înveţe limba română” – catalogată de cercetătorii maghiari drept „stereotip larg răspândit în societatea românească” – însă nu cu referire la propria persoană, ci la alte persoane, mai scrie Hirado.hu.
În ceea ce privește examenul de Limba și literatura română din cadrul Bacalaureatului, 67% dintre adulţii maghiari cred că este discriminatoriu şi doar 28% cred că este corect faptul că proba se susține în aceleaşi condiţii, cu aceeași programă de examen și aceleași cerințe pentru toți elevii, indiferent că este vorba despre absolvenți ai unui liceu cu predare în limba română sau de absolvenți ai unui liceu cu predare în limba maghiară, a declarat sociologul Tamás Kiss.
O altă concluzie importantă a studiului este următoarea: două treimi dintre cei întrebaţi consideră că sistemul actual de învăţământ din România nu este unul potrivit pentru ca elevii să poată învăţa limba română. Aproximativ 40% dintre respondenți consideră că, pentru a dobândi cunoştinţe de limba română, ar fi acceptabil ca elevii să studieze și alte materii în limba română.
Sondajul a mai arătat că maghiarii din Transilvania au o opinie foarte proastă despre sistemul de învăţământ românesc în general, părerea lor despre învăţământul în limba maghiară fiind una mult mai pozitivă, a declarat sociologul. Potrivit Hirado.hu, media obţinută de elevii maghiari la examenele de bacalaureat este împinsă sub media naţională doar de nota obţinută la limba şi literatura română, în timp ce la Testele PISA cei care învaţă în limba maghiară au performanţe mai bune decât media naţională.
- De notat că Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării, remarcă următoarele: „Nu sunt de acord cu observația sociologului potrivit căreia „media obţinută de elevii maghiari la examenele de bacalaureat este împinsă sub media naţională doar de nota obţinută la limba şi literatura română” – din păcate și la celelalte materii rezultatele sunt mai slabe la clasele cu predare în limba maternă maghiară.”
Cercetarea arată că, pentru mulţi, limba română reprezintă subiectul unor frustrări semnificative. 22% dintre respondenţi sunt anxioşi atunci când trebuie să vorbească româneşte, raportul celor care nu simt deloc astfel fiind de numai 53%.
Maghiarii din Transilvania consideră că şcolile maghiare independente vin însoţite de un risc al marginalizării.
Sondajul a fost efectuat în luna iunie, prin telefon, pe un eşantion reprezentativ pentru maghiarii din Transilvania, 22% dintre respondenţi consideră că vorbesc limba română perfect sau la nivel de limbă maternă, 33% au spus că vorbesc bine limba română, dar că au un accent sesizabil, 29% au răspuns că în majoritatea cazurilor se pot face înţeleşi atunci când vorbesc în limba română, iar 16% au spus că întâmpină dificultăţi sau că nu vorbesc deloc româneşte, scrie Hirado.hu.
Raluca Pantazi
Redacția
Cristian Pantazi
Ștefan Lefter
1 comment
Propria viziune pe care o are un procent semnificativ de maghiari față de sistemul lor și cel românesc arată mai degrabă o automarginalizare. Ca atare, mentalitatea izolaționistă este una auto-exclusivistă. De aceea, frustrarea într-un sistem în care vrei nu vrei exiști, este menținută prin respingere. Iar discriminarea pe care o simt ei se transformă în discriminarea mediului în care trăiesc. Aceasta nu face bine nimănui, nici lor, nici sistemului social, politic, cultural din care se fac parte: cel românesc. Limba română este limba oficială a statului în care locuiesc iar ea trebuie cunoscută fără discriminare ( nici pozitivă, nici negativă) în mod egal de către toți cetățenii ei, indiferent ce limbă maternă au. Aceasta este regula în orice țară europeană, pentru orice persoană de altă origine decât cea a națiunii declarate pentru statul în care trăiesc. Respectul reciproc între cetățenii de diferite naționalități dintr-un stat este o chestiune de conștiință personală dar poate fi și cultivat tocmai prin cunoașterea limbii naționale. Practic, școlile pentru maghiari trebuie să fie bilingve automat. Aceasta înseamnă în limba română toate materiile principale, și limba maghiară la același număr de ore cu cea română, iar manualele, ele însele bilingve începând cu clasa întâi. În acest fel nu mai apar frustrări pentru limba română, din contră pot descoperi în mod egal frumusețile a două limbi vorbite corect. Până la 6 ani ei cunosc deja limba maghiară, apoi însă pentru a cunoaște limba țării în care trăiesc, limba română trebuie să fie obligatorie în sistemul maghiar de învățământ. Niciun maghiar care face școală în limba română nu va uita maghiara dar pot pierde mai mult neștiind limba țării în care trăiesc, indiferent care este ea. Invers, copiii românii din afară își uită repede limba pentru că ei nu dispun nu doar de școli dar nici de orele de română necesare, ele fiind întâmplătoare și opționale.