Studiu: pot elevii să învețe să rezolve probleme, dând teste la matematică?

3.536 de vizualizări
Programa nouă Bacalaureat
Foto: Freepik.com
Testele la matematică, văzute adesea ca o „pilulă amară” pe care trebuie să o iei ca să-ți meargă bine, pot fi experiențe de învățare puternice, argumentează autorii unui nou studiu britanic, având ca temă: pot elevii să învețe cum să rezolve probleme, dând astfel de teste?
  • Studiul (documentul integral) a fost publicat recent de Francesca Borgonovi, profesor ce activează în cadrul Institutului pentru Educație al University College London, împreună cu Francesco Avvisati, analist în cadrul Directoratului pentru Educație al OECD. Raportul lor se bazează pe rezultatele testelor PISA – dar nu cele din 2018, ci cele de acum opt ani, când testarea la matematică a inclus elemente unice de examinare.
  • Analiza celor doi cercetători se bazează pe date culese din evaluarea a circa 20.000 de elevi de 15 ani, la nivel global.

Autorii pleacă de la premisa că testele la matematică sunt cauza unor controverse puternice. Pe de o parte, ele sunt recunoscute drept un instrument util pentru că îi îndeamnă pe elevi să învețe și, în cazul profesorilor, oferă informații clare privind cunoștințele asimilate de elevi. Pe de altă parte, mulți se tem că, asemenea medicamentelor, pot avea efecte nedorite – predarea sau învățarea doar pentru un test sau altul sunt considerate o irosire de timp și resurse.

În același timp, testele sunt seturi de probleme pe care elevii trebuie să le rezolve într-un mediu controlat – încercând să le rezolve, studenții fac, efectiv, matematică. Aceasta e și premisa studiului menționat, care, potrivit autorilor săi, arată că testele nu sunt evenimente neutre, ci pot fi experiențe de învățare puternice.

Analiza datelor PISA 2012 arată că participarea la un test cu miză redusă pentru elev poate determina un câștig ușor în privința abilității de rezolvare a problemelor, chiar și în absența unui feedback din partea profesorilor. În plus, efectele procesului de învățare persistă pe termen scurt, mai precis între 1-7 zile.

Raportul consideră esențial faptul că efectul participării la un test asupra performanței elevilor în perioada următoare reflectă mai mult decât simpla capacitate de a-și aminti informații sau efectul asociat învățării unor strategii de participare la teste.

Potrivit raportului, era de așteptat ca efectele testării asupra procesului de învățare să fie reduse, în condițiile date. O singură oră în plus alocării pregătirii a fost asociată cu o performanță crescută cu 2%, la un test menit să identifice cât de bine pot aplica ei principiile și procedurile matematice. În condiții normale de clasa, efectele ar putea fi mai puternice, dacă, de exemplu, mai multe teste scurte au loc într-o perioadă de câteva săptămâni, arată autorii studiului.

Aceștia notează că efectele benefice ale testelor de matematică asupra învățării se simt mai degrabă în cazul băieților.

Studiul arată că, dacă profesorii oferă feedback și organizează sesiuni scurte de pregătire pentru teste într-o perioadă dată, efectele testării asupra performanței elevilor ar putea fi mai puternice. În cazul fetelor, acestea ar putea beneficia, la rândul lor, mai mult dacă primesc feedback de calitate din partea profesorilor.

Citește și:

 

FOTO: Freepik.com


1 comment
  1. Nu din teste inveti sa rezolvi probleme.
    Înveți sa rezolvi probleme fiind atent la orele de curs de la școală, cand se fac si probleme pentru fixarea cunoștințelor, pentru recapitulari, dar si prin munca independenta de acasa. Se fac problemele în scris, punct cu punct, dintr-o culegere de bază.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

INTERVIU Ce este extremismul? Profesoara de istorie Iuliana Căplescu: Unii părinți le spun copiilor să-și întrebe profesorii diriginți sau pe noi, cei de istorie. Ne onorează încrederea / Extremismul nu poate aduce pacea. Este un fapt, nu o opinie

Ce este extremismul? Și cum îl pot explica profesorii, pe înțelesul elevilor? Profesoară de istorie la Colegiul Național „Matei Basarab” din București, Iuliana Căplescu a explicat, într-un interviu acordat Edupedu.ro,…
Vezi articolul

Noile programe școlare propuse pentru liceu au mari probleme de formulare a competențelor, majoritatea fiind neevaluabile – avertizează Șerban Iosifescu, cercetător și expert educațional: Totul va depinde de profesori și de subiectele de examen

M-am uitat, din curiozitate, pe câteva proiecte de programe noi pentru liceu. Conținuturile m-au interesat mai puțin (ele sunt, oricum, orientative, cu condiția ca „recomandările” să nu devină obligatorii prin…
Vezi articolul

Ligia Deca, în contradicție cu ea însăși. A scos salariile profesorilor din proiectul legii Educației, la 20 de zile după ce a anunțat public că salarizarea profesorilor va fi în legea Educației – video

Misiunea de a aproba cu orice preț și cât mai repede legile Educației aduce ministrei Educației, Ligia Deca, una dintre cele mai vizibile serii de contradicții ministeriale din mandatul acesteia…
Vezi articolul

Ce este iliberalismul? Președintele Asociației Profesorilor de Istorie, Mihai Manea: Este o ideologie care cultivă teme false, exagerate, ideea că „poporul își ia soarta în mâini”. Un președinte extremist ar îndrepta România către iliberalism, care este un pericol

Un președinte extremist ar însemna sfârșitul democrației și ar îndrepta România către iliberalism, care este un pericol, a avertizat pentru Edupedu.ro profesorul Mihai Manea. Contactat de Edupedu.ro după ce primul…
Vezi articolul