Subiectele primite de elevii de clasa a VIII-a la proba scrisă de la Limba și literatura română (Evaluarea Națională 2025) au avut două texte suport: primul din Radu Tudoran – „Toate pânzele sus!” și al doilea din Emil Racoviță – „Spre Polul Sud”. Pe baza acestor texte, elevii au avut de rezolvat mai multe cerințe. La subiectul al II-lea, elevii au avut o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinte o întâmplare dintr-o excursie.
Subiectele au fost sub formă de broșură cu 10 pagini. Broșurile au fost împărțite după ora 9:00, iar proba a durat până la ora 11:00, elevii cu cerințe speciale putând să lucreze până la ora 12:00.
Ministerul Educației va publica baremele de la proba scrisă la ora 15:00. Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că, potrivit datelor transmise de inspectoratele școlare județene, au fost înscriși pentru susținerea acestui examen peste 159.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a. Sunt cu 14.000 mai puțini decât erau înscriși în clasa a VIII-a în urmă cu 3 luni, la simularea de examen.
Iată textele suport:
Textul 1
Ajungând în marginea maidanului*, unde mulțimea se rărea, Anton Lupan întoarse capul spre însoțitorul său și-l întrebă:
— Cum te cheamă, flăcăule?
Acesta vru să mârâie, arțăgos: „Da’ ce treabă ai dumneata?”, însă ridicând ochii întâlni un zâmbet atât de deschis și de frățesc, încât se simți câștigat pe loc.
— Ieremia mă cheamă! răspunse încrezător.
— Ăi fi cel care a intrat cu oiștea în gard.
Omul râse cu gura până la urechi, din ce în ce mai voios:
— Nu. Ăla e frate-miu, că ne-am nimerit doi frați să ne cheme la fel.
Acum fu rândul lui Anton Lupan să izbucnească în râs. Așa, orice urmă de gheață dispăru dintre ei.
— Prin urmare, am să-ți zic Ieremia. Om vedea ce-om face dacă ne-om întâlni și cu fratele tău. Pe mine mă cheamă Anton Lupan. […]
— Ia spune, Ieremie, ai vreo treabă aici în târg?
— Până una alta nu, da’ acu, dac-or înverzi copacii, gândesc să-mi cumpăr o foarfecă și să m-apuc de tăiat frunză la câini. […]
La aceste vorbe, Anton Lupan îl privi mai iscoditor. Omul de lângă el, înalt din cale afară, să fi zis că-i deșirat dacă n-ar fi fost destul de spătos, avea un cap cam micuț pentru trupul lui, un cap de păsăroi, cu nasul ascuțit, cu ochii apropiați, când vicleni, când glumeți, cu bărbia îngustă şi cu obrazul plin de țepi. Purta un fel de cioareci* zdrențuiți, strânși cu nojițele* opincilor până sub genunchi, dar în sus avea o haină de marinar, peticită cam peste tot, care nu se potrivea nici cu cioarecii, nici cu căciula de oaie din cap. […]
— Vreo meserie ai învăţat?
— Sunt marangoz*, domnule, numai că, de când cu războiul, nu găsesc de lucru defel. Înainte mai veneau turcii, grecii şi mai ciocăneam câte ceva la bărcile lor. Ori mă duceam la Tulcea şi lucram bărci pentru pescari. Acu’ grecii vin mai rar că-s cam speriaţi, iar turcii, de, or fi supărați pe noi.
— Ceva carte ai învăţat?
— Câtă a uitat meşterul meu.
— Ştii să citeşti, să scrii, să socotești?
— Taman cât trebuie ca să nu zică lumea că-s prea prost.
Anton Lupan tăcu un timp, gânditor, apoi întoarse capul spre el şi-l întrebă, fără înconjur:
— Ascultă, Ieremie, ai vrea să porneşti cu mine la drum? După cât bag de seamă, rosturi prea multe nu ai aici în târg.
— Şi nici în altă parte, domnule. Încotro s-o pornim? — Aşa, spre capătul lumii…
Ieremia micșoră pasul fără voia lui și, dându-și căciula pe spate, se scărpină în creștet, îndoit.
— N-o fi prea departe? zise, uitându-se cam chiorâș la vecinul său, cu teama că acesta îl lua peste picior.
— Departe, e drept! răspunse Anton Lupan, hotărât să nu umble cu amăgeli.
Or, pe Ieremia tocmai răspunsul lui îl zgândări, fiindcă părea cu totul și cu totul serios, și îl făcea să simtă furnicături peste tot, şi-n inimă, şi-n creier, şi-n trup.
Bănuind ce se întâmplă cu el, Anton Lupan zâmbi mulțumit şi-l lăsă un timp să fiarbă aşa, în zeama lui, apoi îl întrebă, parcă într-o doară, ca şi când ar fi vrut să schimbe vorba de la început:
— Pe mare ai fost vreodată? Ți-o fi teamă de ea?
— Teamă?… Iacă zău că nu știu. Da’ de cunoscut o cunosc. Doi ani am fost dulgher pe un caic* turcesc şi-am tot umblat, pe la Stambul, pe la Salonic, ba am ajuns chiar și la Pireu.
Anton Lupan tresări, surprins, și chipul i se lumină mai mult. Omul era chiar mai încercat decât bănuise el. Se cuvenea să nu-l mai scape din mâini, altul pe măsura lui fiind greu de găsit.
Radu Tudoran, Toate pânzele sus!
*maidan – teren deschis, loc viran situat în interiorul sau la marginea unei localități
*a intra cu oiștea-n gard – a face o prostie
*cioareci – pantaloni țărănești strânși pe picior;
*nojițe – șireturi
*marangoz – dulgher pe o navă, persoană specializată în prelucrarea lemnăriei navelor *caic – ambarcațiune îngustă cu vele; barcă, luntre ușoară
Textul 2
Şi în ţinuturile antarctice sunt animale. Ca să ajungi la ele, trebuie să străbați Oceanul Atlantic în tot lungul lui. Această distanță enormă a fost parcursă de Belgica fără să se zorească; măsură înțeleaptă, de vreme ce vasul nostru mai avea nevoie de multe ca să fie un „pachebot” transatlantic. Era o corăbioară trainică de felul pescuitoarelor de foci norvegiene, lungă de treizeci și patru de metri și cu o capacitate de două sute șaptezeci de tone. […] Înspre cârmă erau mici cabine destinate ofițerilor și oamenilor de știință. Înspre proră* era locuința marinarilor și a mecanicilor, iar la mijloc, o chiliuță neîncăpătoare, împărțită în două printr-un perete, slujea ca laborator pentru oceanograful meteorolog şi pentru naturalistul expediției. Calele* erau ticsite de cărbuni, provizie necesară pentru o mașină de 150 de cai, în stare să dea vasului o iuțeală de șase până la șapte noduri, și de mare folos, mai cu seamă în timpul navigării printre ghețuri. Pe punte și în calele vasului stăteau îngrămădite lăzi de toate formele, pline cu blănuri, mâncare pe doi ani şi jumătate și materii prime de tot soiul: lemn, fier, piei și altele din care, după trebuință, se puteau face obiectele cerute de nevoi.
La această expediție au luat parte nouăsprezece persoane. […] Aveam aparate de sondaj și pescuit la toate adâncimile, un observator meteorologic complet cu aparate înregistratoare și de citire directă, termometre și butelii submarine, microscoape și sticlăria necesară pentru conservarea animalelor. Fiecare specialist avea o mică bibliotecă trebuitoare studiilor sale și, afară de aceasta, aveam o colecție de opere literare în multe limbi, ce era menită a ne distra în momentele de osteneală și de urât.
Ținta expediției nu era să atingă cu orice preț Polul Sud, în paguba observațiilor științifice. Firește că trebuia să înaintăm înspre sud cât se putea mai mult, fără să ne găsim însă vreodată în neputința de a face acele cercetări științifice, care sunt singurul, dar marele câștig pe care poate să-l dea o expediție. Ca program, era vorba să studiem îndeosebi regiunea antarctică sud-americană, cu toate mijloacele pe care știința le pune azi la îndemâna cercetătorilor, și să iernăm cât s-ar fi putut mai înspre sud, ca să aducem tot felul de observații pe timp de cel puțin un an de zile.
Nu vreau să stăruiesc asupra călătoriei Belgicăi până la capătul cel mai de jos al Americii de Sud și voi începe povestirea pățaniilor noastre din ziua de 13 ianuarie 1898, când părăsirăm golful San Juan din Pământul Statelor. Numaidecât ne-a fost dat să ne încredințăm că faima de care se bucură vecinătățile Capului Horn era îndreptățită. Vântul de apus sufla întruna vijelios și Belgica fu zguduită cu violență de către uriașele valuri care se formează în Strâmtoarea lui Drake. Din fericire, prevăzusem aceasta: tot materialul și toate borcanele mele fuseseră fixate cu grijă în rafturi anume făcute și chiar microscopul meu fusese înșurubat pe masa din laborator.
Emil Racoviță, Spre Polul Sud
*proră – partea din față a unei nave
*cală – încăpere sub puntea inferioară a unei nave
Subiectele pe care le-au avut de rezolvat elevii de clasa a VIII-a:
Calendarul evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2024-2025:
10-13 iunie 2025: Înscrierea la Evaluarea Națională13 iunie 2025: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
- 23 iunie 2025: Limba și literatura română – probă scrisă
- 25 iunie 2025: Matematică – probă scrisă
- 27 iunie 2025: Limba și literatura maternă – probă scrisă
- 3 iulie 2025: Afișarea rezultatelor inițiale, vizualizarea lucrărilor scrise (cererile se depun doar între 14:00 și 17:00) și depunerea contestațiilor
- 4-5 iulie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 6-9 iulie 2025: Soluționarea contestațiilor
- 10 iulie 2025: Afișarea rezultatelor finale
Diana Ghimiși
Matei Pop
14 comments
Subiectele de la limba romana au fost cele mai usoare din ultimii ani. „A tăia frunza la câini” este o expresie uzuală, pe care copiii ar fi știut-o dacă aveau și exercițiul lecturii. Din păcate însă, generațiile actuale cu greu mai citesc o carte. Cât despre partea de gramatică, chiar nu se putea mai simplu de atât! Cazurile substantivelor se învață încă din clasa a șasea și în fiecare an se repetă. Orice elev ar fi trebuit să știe când verbul a fi este un predicat nominal, cu nume predicativ, sau cand este un predicat verbal (când are înțelesul de a se afla, a exista). Și aceste noțiuni se predau tot din clasa a VI-a! De asemenea, redactarea unei compuneri este cel mai simplu subiect din cele ce se puteau da la punctul II.
Buna ziua,
La punctul A.6, scrie „o trasatura a unui personaj”. Sunt 2 personaje prezente in acel text dat, si se putea alege o trasatura a lui Anton sau a lui Ieremia. De ce optiunea cu anton nu este corecta, conform acestui articol? La scoala si la pregatire ni s-au confirmat valabile ambele variante ca fiind corecte- deoarece scrie clar „trasatura a unui personaj” nu a lui Ieremia.
Multumesc
Aveți dreptate, Martin, cu foarfeca fizică și tăiatul frunzelor la figurat. Acest tip de provocare se numește „evaluare prin capcane” și am gasit-o ca inacceptabilă și injusta într-o lucrare cu titlul „Evaluarea eliberată”, citită acum vreo juma’ de an de pe un raft de pedagogie. Plus că dacă nu mai e in circulație expresia, e ca un arhaism, nu? E vreun prag la competența lingvistică ce zice cât la suta din expresii neuzitate trebuie să știi la 14 ani? Nu, sincer, ăștia de fac subiecte lucrează și ei cu date sau îi doare la bască?
O să fim depunctați mult pe redactare?
usor
Mie mi s-a părut subiectul ușor, poate chiar prea ușor. Sunt sigur că ne-a dat ușor la română deoarece pregătesc o surpriză la proba de la matematică.
Auzi, sa stii ca eu m-am descurcat foarte bine la toate cerintele, cu toții ne asteptam sa fie mult mai greu. La ora de romana cand am facut locutiunile verbale, ne-a fost predata si aceasta. Nu era greu deloc. Doar din variantele de la B de incercuit iti puteai da seama care era aia corecta. Celelalte erau sincer absurde. nu a fost nimic greu. Pentru cei care nu citesc deloc si nu deschid caietul de romana, era greu, mi se pare normal. ce anume voiai sa dea, mesaj? Slava Domnului ca am scapat numai cu atat! Subiectele au fost foarte usoare si asa, se numeste Evaluare Nationala pentru absolventii clasei a opta, nu pentru cei de a patra. Pune-ti copilul sa invete, daca vrei sa ia nota mare( mai are miercuri matematica)
Sistemul de învățământ românesc este depășit nu doar prin programa ci și prin cei care elaborează subiectele.In fraza ” am luat o foarfeca sa tai frunza la câini” .Cum ar fi trebuit copilul sa și de-a seama ce înseamnă? se presupune că s a dat aceasta expresie că nu este cunoscută pentru ei, și din context trebuia să și de-a seama.Ii dai instrumentul fizic , ” foarfeca” pentru a fi folosită Intr o acțiune figurată.Cum vine asta? Daca ar fi dat ceva de genul ” ieri la muncă am tăiat toată ziua frunza la câini” ( așa cum fac multi in acest minister) , copii ar fi înțeles că este o acțiune figurată. In momentul in care îi pui foarfeca in mână, nu mai înțelege.Copilul meu a avut spirit critic și a disecat contextul, a spus de ce îmi dai foarfeca daca nu fac nimic cu ea, ce rost are..Ei copii din ziua de astăzi nu mai au spirit critic, voi sunteți de vina pentru asta, când au spirit critic ii induceți in eroare.Ati vrut să i încurcați? Ati reușit! Școala românească va fi falimentară în câțiva ani, vă plângeți de copii, atât știți, vedeți va uscaturile care au ajuns la acest nivel, sa elaboreze fraze de o asemenea absurditate.
Succes copii! Nu vă lăsați descurajați! voi puteți mai mult decât nu pot ei! Și e mult!
Evaluarea nu are ca scop sa verifice cunostintele copiilor, cauta cumva sa-i incurce, de parca isi doresc sa-i ia la misto…..
Multumim Constanta, ca de obicei, ai dat cu „bata-n balta”….pardon, in „mare.”..
Îmi pare rău însă nu am putut citi comentariul dumneavoastră din cauza frecventelor erori gramaticale, de logică, punctuație. Opinia dumneavoastră contează, însă pe viitor căutați pe cineva care știe limba.
Cred ca era destul de logic ce inseamna acea expresie. Daca copilul dumneavoastra nu s a pregatit pentru evaluare. Sa le multumiti celor de la minister ca nu au dat liric
Tot ce s-a dat ieri la Evaluare, a fost predat la scoala sau la meditatii.Nu a fost nimic iesit din comun. Daca intelegea textul, si-ar fi dat seama de acolo ce inseamna ,,a taia frunza la caini”.
„Sunt cu 14.000 mai puțini decât erau înscriși în clasa a VIII-a în urmă cu 3 luni, la simularea de examen.” Fenomen in oglinda cu ce se intampla la Bac: pentru a nu-si degrada statisticile de absolvire, profesorii aleg sa-si inscrie elevii fara sanse credibile, direct in sesiunea din toamna a EN. Regulile examinarii nu ar trebui sa permita aceasta manipulare (nu te prezinti la sesiunea 1, nu ai drept de inscriere in S2, cu exceptia cazurilor bine motivate medical, etc)
Nu exista sesiune de toamna la EN, doar la Bac