Subiectele de la BAC 2025, criticate de Cătălin Ciupală, profesor de Matematică: Zero relevanță, nicio legătură cu viața reală. Competențele de matematică nu sunt verificate decât prin algoritmi, prin formule

Cătălin Ciupală, profesor de Matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, a criticat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, subiectele care au fost date la examenul național de Bacalaureat 2025. „Subiecte mi s-a părut nerelevante, zero relevanță, nicio legătură cu viața reală, nicio legătură cu competențele din programă”, a precizat acesta.

Cadrul didactic a explicat de ce consideră că subiectele de la BAC nu sunt relevante:

„Subiectele mi s-a părut nerelevante, au zero relevanță, nu au nicio legătură cu viața reală, nu au nicio legătură cu competențele din programă. Evident, îmi asum ce spun. (…) Sunt foarte șablonate. Câteodată te simți și inutil tu, ca profesor, când vezi că insiști pe competențe și pe dezvoltarea competențelor din programa școlară și vezi că la bac ți se dau competențe de clasele a V-a și a VI-a la mate, adică stai și te gândești ce-i cu viața ta, copiii îți vor râde în nas. Deci, din punctul ăsta de vedere, subiecte au fost nerelevante”, a spus profesorul.

Referitor la nivelul de dificultate, acesta a menționat că „trebuie să discutăm pe mai multe paliere”: „Până la nota 5 a fost banal, până la nota 7 a fost ușor, foarte ușor, până la notele 8-9 a fost mediu, până la 10 – mediu. Noi ne uităm, în general, la nivelul de dificultate al celor mai dificile subpuncte, dar cred că trebuie să luăm subiectul în ansamblul lui.”

Iată cum explică profesorul rezultatele bune de la examenele naționale: „Eu cred că, de fapt, sunt rezultate bune prin mascarea incompetenței și prin mascarea unor probleme sistemice. Ori aici cred că trebuie să avem grijă, pentru că avem exemplul clasei a VIII-a, unde avem un procentaj bun de promovabilitate, dar nivelul la testele internaționale este foarte scăzut.

Cu alte cuvinte, examenele noastre ascund probleme grave sistemice, dar evident că dau bine la presă. De fapt, oamenii buni din sistem și profesorii dedicați știu sigur că există probleme grave în sistem, pe care nu știu dacă e cazul să le discutăm acum, dar este o modalitate de a acoperi golurile și problemele grave din sistem”.

Diana Dumitrașcu, moderatoare: De ce nu ridicăm nivelul?

Cătălin Ciupală: Ca să ridici nivelul, trebuie să schimbi subiectele, astfel încât să fie relevante. La mate nu sunt relevante. Sunt ultrașablonate, nu au aproape nimic cu viața reală. Deci cum să termini tu un liceu și competențele de matematică și științe, deci acum discutăm de matematică, nu sunt verificate decât prin algoritmi, nu sunt verificate decât prin formule? Ori alea nu sunt competențe din viața reală. Este dovedit științific că elevul nu face transferul cognitiv cu viața reală în mod natural, trebuie să faci astfel încât să facă transferul. Noi trăim într-o viață reală, noi trebuie să ne descurcăm în viață. Din prisma asta, spun că sunt cam nerelevante.

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, a declarat, pentru Edupedu.ro, că „din an în an, subiectele (de la bacalaureat – n.red) sunt tot mai ușoare”. „Dacă n-ai învățat nimic, evident că totul este greu și mă întreb până unde o să tot coborâm și, de fapt, care este scopul și ce urmărim”, a precizat aceasta.

Despre proba la Matematică

Proba obligatorie a profilului din cadrul examenului național de BAC 2025 a fost susținută, miercuri, 11 iunie, de absolvenții de liceu. Cei de la filiera teoretică, profil real (specializările mate-info, științele naturii), filiera vocațională (militar) și cea tehnologică au dat examenul la Matematică.

Profesorul Mădălin Ghiuler a oferit sugestii de rezolvare, pentru publicul Edupedu.ro, a subiectului primit la a doua probă scrisă obligatorie – mate-info, de miercuri, 11 iunie.

„Subiectul a fost simplu. Pot apărea greșeli la probabilitate și la c) matrice. Toate cerințele sunt clasice, polinomul poate fi rezolvat de un copil bun de nivel tehnic. Pot fi multe note de 10 și foarte multe peste 9,50”, apreciază profesorul pentru Edupedu.ro.

Andrei Alexandrescu, profesor de Matematică la Colegiul Național Mihai Viteazul din București, a declarat că elevii învață, de cele mai multe ori, șabloane pentru examenele naționale. „Ar trebui ca Matematica să fie mai ancorată în realitate, ar trebui ca problemele să aibă un caracter aplicativ”, a spus acesta. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Info.

Marius Perianu, profesor de matematică la Colegiul Național „Ion Minulescu” din Slatina, a declarat, pentru TVR Craiova, că subiectele de la proba obligatorie a examenului național de bacalaureat 2025 „au fost foarte accesibile, de un nivel, în mod evident, mai lejer decât la simulare”. Acesta a afirmat că că „nu trebuie uitat faptul că atmosfera de examen contează și dificultatea subiectelor, deși aparent redusă, e amplificată de factorii emoționali”.

Subiect Matematică – specializarea Mate-Info (BAC 2025)

Subiect Matematică – specializarea Științe ale naturii (BAC 2025)

Subiect Matematică – Tehnologic (BAC 2025)

Subiect Matematică – Pedagogic (BAC 2025)

Calendarul examenului național de bacalaureat – Sesiunea iunie-iulie 2025:

• 10 iunie 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – probă scrisă
• 11 iunie 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – probă scrisă
• 13 iunie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – probă scrisă
• 16 iunie 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – probă scrisă

• 20 iunie 2025: ⁠Afișarea rezultatelor la probele scrise, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 23-24 iunie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 30 iunie 2025: ⁠Afișarea rezultatelor finale

Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții (cumulat):

1. susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;
2. susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
3. obținerea cel puțin a mediei 6 la probele scrise (media notelor obținute la probele scrise).

Informații de context

Bogdan Cristescu, director al Direcției Curriculum, Evaluări și Examene Naționale (Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare) și consilier onorific al ministrului Daniel David, a declarat marți, 17 iunie, că „învățăm pentru examen în sensul prost al cuvântului”. „Unul dintre lucrurile care sunt extrem de toxice sau nocive sunt rețetele, sunt itemii la fel”, a precizat acesta.

Carmen Călugăru, profesoară de Limba română la Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iași, a declarat, pentru Ziarul de Iași, referitor la rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2025, că elevii au „tendința de a realiza o lectură superficială a subiectelor de examen”. Conform profesoarei, uneori, acest lucru este și „o consecință a modului șablonizat de concepere a itemilor”.

În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.

„Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.

Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea”. Aceasta a precizat că „memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce.”

• Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul vine în contextul în care proiectele cu noile-planuri cadru de liceu au fost puse în consultare publică și instituția a fost întrebată care ar trebui să fie legătura dintre planurile-cadru/programe și examene/metoda de evaluare a competențelor.
• În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici

Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”

Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”

Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.

Foto: © Lightpoet | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Învățăm pentru examen în sensul prost al cuvântului, spune Bogdan Cristescu, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare: Unul dintre lucrurile care sunt extrem de toxice sau nocive sunt rețetele

Îmi pare rău să o spun că, din an în an, subiectele de la bacalaureat sunt tot mai ușoare, spune profesoara Andreia Bodea: Dacă n-ai învățat nimic, evident că totul este greu și mă întreb până unde o să tot coborâm și, de fapt, care este scopul și ce urmărim

Deși manuale de matematică de gimnaziu sunt foarte bune, cred că nici nu sunt deschise, spune profesorul Ovidiu Șontea: Sunt deschise acele culegeri care îi pregătesc pentru șabloane. Copiii învață niște rețete pentru Evaluarea Națională

Ovidiu Șontea, profesor de Matematică: Trebuie schimbată și structura subiectelor de la Evaluarea Națională. S-au făcut niște schimbări, în ultimii 2 ani, la Matematică, însă sunt niște schimbări de formă, care sunt mincinoase. Au introdus grile și aceste grile acoperă neștiința

Nu se poate să fie această explozie, de ani de zile, de sute de medii între 9.90 și 10 la Evaluarea Națională, spune directoarea Andreia Bodea: Un ultim punct de la un ultim subiect trebuie să facă diferența între un copil care s-a pregătit și un copil care chiar trece de pragul de 9.50

Profesoara Raluca Răducanu, despre șabloanele de la examenele naționale: Se aplică baremul mult mai ușor, dar efectul este catastrofal la nivelul liceelor / Altfel e inexplicabil cum copii care intră cu 9,90 la matematică cu greu iau nota 6, spune profesoara Andreia Bodea