Sunetele de pe planeta Marte, captate de roverul Perseverance, dezvăluite în premieră și analizate – AUDIO

Marte este o planetă calmă, pe care sunetul circulă lent şi cu două viteze diferite: uimitorul peisaj acustic al „Planetei Roşii”, înregistrat de roverul Perseverance, începe să îşi dezvăluie secretele în faţa oamenilor de ştiinţă, informează AFP, scrie agenția de presă Agerpres.

La scurt timp după ce a asolizat pe Marte, în urmă cu puţin mai mult de un an, robotul fabricat de NASA i-a ajutat pe cercetători să asculte prima înregistrare audio captată pe „Planeta Roşie” cu ajutorul unui microfon, cu frecvenţe accesibile urechii umane, o iniţiativă încercată fără succes de precedentele misiuni marţiene.

În spatele unui sunet strident produs de roverul american, a putut fi auzită foarte clar o rafală de vânt. „Planeta Roşie”, din jurul căreia sonde interplanetare trimit spre Terra mii de imagini de aproximativ 50 de ani, a ieşit astfel, în sfârşit, dintr-un „neant sonor”, au declarat reprezentanţii Centrului Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Franţa (CNRS), cu ocazia publicării unui studiu pe această temă, vineri, în revista Nature, potrivit sursei citate.

Acea primă captură audio a dezvăluit regimuri de turbulenţe atmosferice până acum necunoscute, aminteşte autorul principal al studiului, Sylvestre Maurice, codirector ştiinţific al instrumentului SuperCam de la bordul roverului Perseverance, pe care a fost instalat un microfon conceput de ISAE-Supaero din Toulouse.

Însă acea ascultare „pasivă” nu a fost considerată suficient de relevantă. Şi, întrucât Marte este în cea mai mare parte a timpului o planetă silenţioasă, cercetătorii au trebuit să folosească două surse din „activele” lor amplasate la bordul roverului american înainte de lansarea acestuia de pe Terra, a explicat acelaşi astrofizician francez de la Institutul de cercetare în astrofizică şi planetologie (IRAP) din Toulouse.

Audio, mai jos:

Echipa lui s-a folosit de zborurile efectuate de mini-elicopterul Ingenuity, însoţitorul de drum al roverului Perseverance, şi de tirurile cu laser asupra unor roci pentru a le studia compoziţia chimică – şi care au provocat anumite zgomote. „Acolo aveam o sursă foarte localizată, între doi şi cinci metri distanţă de ţinta sa, iar noi ştiam foarte bine în ce moment trebuia să tragem acel tir cu laser”, a detaliat cercetătorul francez.

Vitezele sunetelor pe planeta Marte

Viteza sunetului de pe Marte a putut fi măsurată in situ: 240 de metri pe secundă, comparativ cu 340 de metri pe secundă pe Terra. Nu este de mirare că sunetul marţian este mai puţin rapid, ţinând cont de compoziţia atmosferei de pe Marte (96% CO2, comparativ cu 0,004% pe Terra) şi de presiunea sa foarte scăzută (de 170 de ori mai mică decât pe Terra), mai informează Agerpres.

Surpriza a venit din partea sunetului produs de laser şi a vitezei sale de 250 de metri pe secundă. „Atunci am intrat puţin în panică! Mi-am spus că una dintre măsurători este eronată, căci pe Terra, aproape de scoarţă, există o singură viteză a sunetului”, a dezvăluit Sylvestre Maurice.

Există, totuşi, două viteze ale sunetului pe Marte: una pentru cele acute (laser), alta pentru cele grave (elicopter). În plus, „atenuarea sunetului este mai puternică pe Marte decât pe Terra, mai ales pentru sunetele acute, care se pierd foarte repede, chiar şi pe distanţe mici”. Acest detaliu ar face „o conversaţie să devină dificilă între două persoane despărţite de o distanţă de doar cinci metri”, au explicat specialiştii de la CNRS.

Sylvestre Maurice a încercat şi o analogie cu un concert: „Pe Terra, sunetele orchestrei ajung la voi cu aceeaşi viteză, indiferent dacă sunt grave sau acute. Imaginaţi-vă că pe Marte, dacă sunteţi plasaţi puţin mai departe de scenă… veţi avea parte de un mare decalaj”.

„Pariul ştiinţific”, cel de a fi echipat o misiune spaţială cu un microfon, a fost astfel câştigat. Chiar dacă acest nou instrument nu se află decât la începuturile sale: continuarea misiunii sale de „a asculta” planeta Marte ar trebui să îi ajute pe cercetători să înţeleagă mai bine atmosfera acesteia, care semăna în trecut cu cea a Pământului şi care ar fi putut să favorizeze apariţia vieţii.

Conform sursei citate, analiza sunetelor cauzate de turbulenţe atmosferice, precum anumite vânturi verticale denumite „panaşe de convecţie”, va permite, mai ales, „rafinarea modelelor digitale de predicţie a climei şi a condiţiilor meteorologice” de pe Marte, a anticipat Thierry Fouchet, cercetător la Observatoire de Paris – PSL şi coautor al studiului.

Şi alte atmosfere, precum cele de pe Venus sau Titan, unul dintre sateliţii naturali ai planetei Saturn, ar putea face obiectul unor investigaţii sonore cu ajutorul aceluiaşi tip de instrument ştiinţific.