Suntem în mare cacao cu educația românească. Avem grădinițe în care se pun semințele învinovățirii copiilor pe viață, gimnazii unde cresc ca brazii complexele de inferioritate, agresivitatea și bullying-ul între copii, profesori și părinți

15.417 vizualizări
Foto: Facebook.com – Oana Moraru
Ca să te vindeci sau să ieși din propriul rahat – toate formele de terapie spun – trebuie mai întâi să îl vezi foarte bine, scrie Oana Moraru într-o postare pe contul său de Facebook. Aceasta analizează căteva elemente din starea învățământului românesc la începutul anului 2019 (și final de 2018). „Să îi fii observator, ascultător, mirositor, degustător, pipăitor. Să îl integrezi, să îl accepți ca parte din tine. Lucid, chiar dacă doare. Adică să arunci pe el lumina conștiinței tale, până îl arzi și-l faci să dispară“.

Iată continuarea textului publicat de Oana Moraru.

În lumina acestui adevăr științific, amintesc, la sfârșit de an (n.r 2018), că suntem în mare cacao cu educația românească.

Dar, ca oameni fragili și răniți ce suntem, ne-am tot dat curaj unul altuia să vorbim și în termeni pozitivi, să subliniem exemplele frumoase, să nu îi facem pe actorii sistemului să se simtă vizați, învinovățiți la grămadă etc. Să fim luminoși și pozitivi – zic unii.

Nu sunt de acord, deși, în comunități mici și la dezbateri restrânse tot sunt luminoasă de ani încoace și nu merge. Nu merge pentru că există o masă mare de populație care încă nu vede realitatea în splendoarea ei:

1. Avem grădinițe în care se pun semințele învinovățirii copiilor pe viață, sub rușinea că nu sunt suficient de atenți și cuminți. În plan cognitiv, pentru intervalul 2-6 ani, nu se lucrează nici 50% din câtă stimulare ar avea nevoie un copil la vârsta educației preșcolare;

2. Avem școli primare în care se lasă sistematic să crească răsadurile neputinței personale. Copiii sunt puși în competiții și comparații despre cât de productiv le e creierul în raport cu programe extra-stufoase și învățători super-exigenți și supra-inconștienți pe tema nevoilor psihologice ale vârstei. În plan academic se neglijează bazele concrete și pragmatice ale formării conceptelor;

3. Avem gimnazii unde cresc ca brazii complexele de inferioritate, agresivitatea și bullying-ul între copii, profesori și părinți. În plan academic, nu există nicio răspundere personală la clasă pe calitatea actului didactic; acesta este salvat pentru 60% dintre copii de meditațiile private; Mai toți pleacă la liceu fără să fi învățat cum să învețe.

4. Avem licee unde fructele neputinței, ale anxietății, ale rușinii și învinovățirii cultivate sistematic de 9-10 ani se reflectă în incapacitatea elevilor de a învăța, susține idei, face raționamente critice sau decide propriul viitor. Mulți profesori dezinteresați, incapabili să măsoare și să evalueze ce predau. Mulți părinți care pompează și mai abitir în meditații.

5. Avem facultăți încă terfelite de reputația copy-paste-ului în lucrări și cercetare, politizate, care promovează în tăcere, de la an la an, studenți care încă nu știu să scrie corect.

Nu, nu sunt pesimistă. A, daa, sunt și multe exemple frumoase, desigur. Cine citește asta este exclus din start. Persoanele de față să nu se simtă vizate!

Voiam doar să mai mirosim un pic adevărul, acum, la final de an, după un Crăciun plin de poze frumoase, fericite și împlinite! Scuze!

Cine este Oana Moraru:

Oana Moraru este fondator și manager al Școlii Helikon din Călărași, este absolvent al Liceului Pedagogic și al Facultății de Litere din București, consultant educațional în domeniul învățământului privat preuniversitar, are 20 de ani de experiență la catedră și a fost membru al grupului de experți pe curriculum constituit în 2016 la nivelul Ministerului Educației.


7 comments
  1. @Mihai. Dupa cum „scri” e clar ca esti un foarte bun „inginer calculatoare”.

  2. „[facultati]care promovează în tăcere, de la an la an, studenți care încă nu știu să scrie corect.” Sti ce e ciudat, ca masori capacitatea tuturor din prisma ” a scrie corect”. Te informez ca un inginer bun ( fie el calculatoare, electronist, mecanic, constructor), un inginer care isi cunoaste perfect meseria, nu va scrie corect. Si sti de ce? Fiindca 4 ani cat face facultatea, daca il intereseaza meseria sa, va citi enorm de mult. Si va citi carti/articole/tutoriale, toate in engleza. Nu va avea timp foarte mult pe care sa-l dedice unor carti non tehnice. Mai mult decat atat, se va dezobisnui din a respecta toate regulile de gramatica, va uita unele.Deci, despre ce vorbim?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Companiile de transport local să acorde direct reducerea de 90% pentru studenți, prevăzută de legea Educației, ca facultățile să nu mai facă deconturi și procese birocratice – petiție cu peste 2.900 de semnături

Peste 2.900 de persoane cer într-o petiție online ca firmele de transport local să acorde direct la achiziția biletelor/ abonamentelor de student reducerea de 90% prevăzută de legea educației 199/2023.…
Vezi articolul

​Bărbat din Dolj, reținut pentru propagandă legionară pe Facebook / Marian Motocu ar fi cel pe care profesorul de istorie Marcel Bartic l-a indicat ca autorul unor amenințări și insulte la adresa sa, după ce cadrul didactic denunțase public comemorarea legionarului Zelea Codreanu la Tâncăbești

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova l-au reținut miercuri, pentru 24 de ore, pe Marian Motocu, din județul Dolj, care folosea platforma de socializare Facebook pentru promovarea unor mesaje…
Vezi articolul

Elevi români, premiați special la Concursul European pentru Tineri Cercetători 2024, pentru o soluție de „asamblare a circuitelor imprimate”, anunță Ministerul Educației / A fost premiată cu locul I și o studentă UniBuc, la concursul EU TalentOn

Doi elevi din lotul național care a reprezentat România la Concursul European pentru Tineri Cercetători (EUCYS) au câștigat premiul special, transmite Ministerul Educației într-o postare pe Facebook de duminică. Și…
Vezi articolul

Spațiu multisenzorial pentru vizitatorii cu deficiențe, inaugurat la Muzeul Luvru din Paris. Mulaje de atins, jocuri, tur în limbajul semnelor și plăci tactile, printre noutățile pentru accesibilizarea artei

Încurajarea atingerii, panouri explicative scrise în Braille, limbajul semnelor, jocuri: Luvru, cel mai vizitat muzeu din lume, situat în centrul capitalei Franţei, a deschis începând de joi un nou spaţiu…
Vezi articolul