Supravegherea video în școli: Ce este conform și ce încalcă GDPR în Ordinul 3.781/2025 – Daniela Cireașă, președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor

Noul Ordin al Ministerului Educației nr. 3.781/2025 reglementează utilizarea camerelor video în școli pentru a preveni violența și a asigura siguranța elevilor. Deși intenția este legitimă, mai multe prevederi ridică îngrijorări privind compatibilitatea cu Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR),  apreciază Daniela Cireașă, președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor și Data Protection Officer (DPO) certificat internațional.

Prevederi conforme cu GDPR

1. Informarea persoanelor vizate
   Art. 5 alin.2 din Ordin prevede informarea persoanelor vizate. Atentie insa, o simpla afisare a unei pictograme NU reprezinta informare conforma si suficienta, aceasta trebuind sa contina toate elementele obligatorii de la Art. 13 și 14 GDPR.
2. Limitarea duratei de stocare
   Imaginile sunt păstrate cel mult 30 de zile (Art. 9 din Ordin), respectând Art. 5 alin. 1 lit. e) GDPR – principiul limitarii legate de stocare.
3. Stabileste regula si, prin urmare, cazurile de supraveghere in afara regulii, trebuie tratate ca exceptie

Un sistem de supraveghere care funcționează pe timpul nopții, precum și în afara programului de lucru obișnuit răspunde nevoilor operatorului pentru prevenirea oricărui pericol la adresa unității de învățământ (art. 4. Alin.2 din Ordin).

4. Limitarea prelucrării în spații private
   Art. 4 alin. 1 din Ordin interzice camerele în vestiare, grupuri sanitare, dormitoare etc., conform cu Art. 5 alin. 1 lit. c GDPR- principiul reducerii la minim a datelor prelucrate.
5. Circuit inchis

Unitățile de învățământ preuniversitar utilizează numai camere sau dispozitive de supraveghere configurate cu circuit închis, care nu permit accesul la înregistrări din afara unității de învățământ, asadar instalarea pe telefonul conducerii liceului, spre exemplu, nu este conforma cu prevederile Ordinului.

6. Evaluarea de Impact (DPIA)
   Art. 14 din Ordin prevede realizarea unei Evaluări de Impact asupra Protecției Datelor cu Caracter Personal (DPIA), în conformitate cu Art. 35 GDPR. Subliniem insa ca aceasta Evaluare NU poate fi intocmita de catre Responsabilul cu protectia datelor, ca este necesar Avizul acestuia asupra evaluarii si ca, in cazul unor riscuri reziduale ridicate pentru persoanele vizate, este necesara consultarea Autoritatii Nationale de supraveghere.
7. Masuri tehnice si organizatorice

Salutam introducerea clara a unor exemple de masuri tehnice si organizatorice in cuprinsul Ordinului, cum ar fi:

1. Parolarea
2. Proceduri specifice
3. Control acces
4. Inregistrarea tentativelor de acces neautorizat
5. Informarea persoanelor vizate
6. Intocmirea Evaluarii de impact.

8. Controlul accesului

Numai persoanele autorizate pot accesa sistemul și datele, iar celelalte nu pot avea acces. Măsurile care sprijină controlul accesului fizic și logic cuprind: 

a) garantarea faptului că toate spațiile în care se realizează monitorizarea prin supraveghere audio-video și în care sunt stocate înregistrările audio-video sunt asigurate  împotriva accesului nesupravegheat al terților; 

b) poziționarea monitoarelor astfel încât numai persoanele autorizate să poată vizualiza imaginile;

Așadar, atenție la monitoarele montate în cancelarii sau pe holurile de la intrare!

Prevederi neconforme cu GDPR

1. Responsabilul cu protecția datelor (DPO) poate fi din conducere
   Art. 2 alin 1 din Ordin prevede că Responsabil cu protectia datelor este, de regula, directorul adjunct sau un membru al Consiliului de Administratie, contravenind Art. 38(6) GDPR, care cere lipsa conflictului de interese. Un membru din conducere nu poate asigura imparțialitate, întrucât este implicat direct în decizii privind prelucrarea datelor.
2. Limitarea excesivă a dreptului de acces
   Ordinul prevede că persoanele vizate pot face cereri de acces, strict pentru vizualizare, justificate si aprobate de directorul unitatii de invatamant, contrar Art. 15 GDPR.
3. Lipsa unui temei legal clar pentru prelucrare de către instituții publice
   Ordinul invocă generic interesul public sau consimțământul majorității, fără un temei legal specific, contrar Art. 6 alin. 1 și 3 GDPR. De asemenea, prelungirea duratei supravegherii video se face doar cu consultarea persoanelor vizate.

 Consimțământul în contextul școlar

• Elevi / părinți: Consimțământul majorității părinților nu este suficient; conform Art. 4(11) și Art. 7 GDPR, consimțământul trebuie să fie individual, specific, informat și liber exprimat. Pe de alta parte, consimtamantul persoanelor vizate in relatia cu institutiile publice, este iarasi, problematic, dat fiind dezechilibrul de putere dintre cele doua parti.
• Angajați: Consimțământul angajaților nu este considerat valabil din cauza dezechilibrului de putere, conform Recital 43 GDPR.
• Conform art. 7 din GDPR, consimtamantul persoanelor vizate poate fi retras oricand astfel incat, o majoritate simpla fragila, poate fi oricand pierduta. Dreptul la retragerea consimtamantului trebuie sa fie clar si distinct prevazut in notele de informare!

Concluzie

Deși Ordinul Ministerului Educației nr. 3.781/2023 pare să urmărească un obiectiv legitim — creșterea siguranței în unitățile de învățământ — modul în care sunt prevăzute prelucrarea și protecția datelor cu caracter personal reflectă o înțelegere incompletă și, pe alocuri, incorectă a cerințelor Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR).

Faptul că unele dispoziții încalcă în mod direct principii fundamentale, precum dreptul de acces al persoanelor vizate sau independența responsabilului cu protecția datelor, arată că acest ordin are nevoie de o revizuire urgentă. Simplul fapt că datele apartin unor categorii vulnerabile de persoane vizate — imagini video ale minorilor și angajaților — impune standarde mai ridicate de transparență, legalitate și protecție.

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), cauza Antović și Mirković împotriva Muntenegrului reprezintă un precedent semnificativ privind ingerința în viața privată a profesorilor prin supravegherea video la locul de muncă, incalcand art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la respectarea vieții private și de familie), deoarece viața privată include și activitățile profesionale.

Atragem atentia si la necesitatea intocmirii unei Analize de risc fizic prin care sa se evalueze riscurile specifice fiecarei unitati de invatamant si prin care evaluatorul de risc fizic (nu consiliul de administratie) sa decida daca, unde, in ce conditii se instaleaza camerele de supraveghere.

Este esențial ca Ministerul Educației si Cercetarii să revină asupra acestui ordin, să consulte specialiști în protecția datelor și să colaboreze cu ANSPDCP pentru a armoniza măsurile de securitate cu respectarea deplină a legislației europene. 

Citește și:

OFICIAL Regulile de supraveghere video în școli intră în vigoare în modulul 5 al acestui an școlar. Pentru a instala camere, școala are nevoie de votul majorității părinților, elevilor majori și angajaților, prin acord scris

UPDATE Supraveghere video în școli, intervenții imediate „prin toate mijloacele legale”, acțiuni în cadrul „Școala Altfel”, promovarea Educației pentru sănătate – printre măsurile din Planul național de combatere a violenței școlare / Proiectul a fost adoptat de guvern, cu jumătate de an întârziere

Supravegherea permanentă cu aparatură audio-video, în școli, a elevilor și angajaților este o îngrădire a drepturilor persoanelor vizate cu multiple consecințe de ordin juridic, care poate afecta și psihicul acestora, spune Daniela Cireașă, președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor