Țările cu rezultate slabe la PISA, precum România, au avut tendința să închidă cel mai mult timp școlile, în pandemie / Criza a adâncit nu doar inegalitățile din interiorul țărilor, ci și diferențele dintre țări – analiză OECD

8.142 de vizualizări
Foto: © Kontakt5956 | Dreamstime.com
Țările cu cea mai slabă performanță în materie de educație tind să se numere printre cele cu cele mai multe zile de școală pierdute, în primul an de pandemie, din cauza închiderii școlilor, potrivit unei analize realizate de directorul Direcției pentru Educație a OECD, Andreas Schleicher, publicate la sfârșitul săptămânii trecute. Acesta discută datele incluse într-un recent raport OECD privind școala în primul an de pandemie și arată că performanța elevilor de 15 ani la testele de citire din cadrul PISA 2018 pot fi asociate în mare măsură cu variația numărului de zile pierdute din cauza pandemiei.
  • “Cu alte cuvinte, sistemele de învățământ cu rezultate de învățare deja slabe în 2018 au avut parte de pierderea și mai multor oportunități în 2020. Aceasta înseamnă că nu doar inegalitățile educaționale din interiorul țărilor au fost amplificate de criza Covid-19, ci și diferențele de performanță dintre țări”, notează sursa citată.

Analiza nu include referințe la situația României, țară care a avut un scor slab – de 428 de puncte – la testul de citire din cadrul PISA 2018. Dar aceasta, cu peste 3 luni de școli închise, vacanță de primăvară și mai bine de o lună închise la sfârșitul anului, se încadrează în tiparul propus de calculul OECD.

Astfel, analiza lui Andreas Schleicher include un grafic în care rezultatele la citire PISA 2018 sunt raportate la numărul de zile în care școlile din învățământul secundar au fost închise, pe parcursul lui 2020. Din grafic rezultă că:

  • Țări cu rezultate de peste 500 de puncte în cadrul PISA – Citire (Danemarca, Marea Britanie, Irlanda, Finlanda sau Estonia) au avut în 2020 mai puțin de 60 de zile în care școlile au fost închise. O singură țară, din această categorie de performanță PISA, a avut școlile închise mai mult de 100 de zile – Polonia. 
  • Cele mai multe țări cu rezultate între 460-500 de puncte în cadrul PISA 2018 au avut școlile închise între 40 și 100 de zile.
  • Țările cu rezultate sub 460 de puncte la PISA 2018 au avut peste 100 de zile în care școlile au fost închise, cu excepția Chile (circa 2 luni). Țările cu cele mai slabe rezultate în analiza OECD, Columbia și Costa Rica (unde situația la PISA a fost similară cu a României) au avut școlile închise peste 150 de zile. Situația în România, deși nu atât de gravă, se încadrează în acest tipar.
Rezultate PISA 2018 – Citire vs. numar de zile în care scolile au fost inchise / Sursa: OECDedutoday.com

Potrivit lui Andreas Schleicher, “notabil este faptul că rata infecțiilor la nivelul populației pare să nu fie legată de numărul de zile în care școlile au fost închise. Altfel spus, țările cu rate de infectare similare au adoptat politici diferite în privința închiderii școlilor, motivând fie prin obiective educaționale, fie prin infrastructura sistemului de sănătate sau prin alte obiective de politici publice”. 

Photo 177500276 © Kontakt5956Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comments
  1. Ceeace se lucreaza la clasă in școlile romanesti nu are nicio legatura cu testele Pisa. Tarile de pe primele locuri din clasament lucreaza pe acest tipic de zeci de ani, probabil 50-70…

  2. Niște teste inutile. Cerințele nu sunt corelate cu programa școlară. La dăm ca să ne aflăm în treabă. Copiilor, nu le folosesc la nimic.

    1. Daca te-ai fi uitat pe testele respective, ai fi vazut ca sunt banale. Ex – la matematic – li se dau copiilor niste suprafete „de teren” care pot fi compuse ca si dreptunghiuri si se intreba de cati metri de gard e nevoie – problema practica, de care unii se vor izbi probabil in viata. Si totusi 70-80% din elevii de clasa 8 nu sunt in stare sa le faca. Probabil ca nici tu, dar vorbesti sa te afli in treaba.

  3. Cand te gândești ca unii muncesc, iar unele posturi sunt ocupate numai de indivizi care storc astfel de statistici…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Rezultatele la Bacalaureat și Evaluarea Națională din ultimii ani „îngrijorează” prin prisma scăderii calității forței de muncă, a calității vieții și accesului la muncă decentă în România – Barometru Romanian Business Leaders / „Lipsesc măsuri eficiente de creștere a calității”, dar și date care să indice astfel de măsuri

Evoluția ratei de participare și de promovabilitate la Bacalaureat este un indicator „care îngrijorează” prin prisma scăderii calității forței de muncă din România, a calității vieții și a accesului la…
Vezi articolul

Foarte puțini dintre copiii ucraineni merg la școală în România: raportul guvernamental privind refugiații enunță probleme și provocări, dar șchioapătă la capitolul soluții / Acțiunile României, raportate la modelul german

Numărul mic de copii ucraineni înscriși ca elevi sau audienți în școlile românești, comparativ cu totalul celor sosiți în țară, este una dintre principalele provocări enumerate în recentul raport dedicat…
Vezi articolul

Prioritățile europene în educație, pentru următorul deceniu: digitalul, tranziția verde, recuperarea post-pandemie – oficiali ai Comisiei și ai Parlamentului European, la Summitul Educației

Transformarea digitală și tranziția verde au fost principalii piloni ai descrierilor oferite de reprezentanții forurilor europene pentru schimbările prin care va trece educația pe continent în următorul deceniu, conform prezentărilor…
Vezi articolul

Evaluarea sistematică a pierderilor de învățare și recuperarea materiei după criza Covid sunt priorități pentru educație în majoritatea țărilor OCDE, organizație la care și România dorește să adere – raport

Evaluarea pierderilor de învățare cauzate de pandemie a devenit, în ultimul an, o prioritate pentru aproape toate țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care dorește…
Vezi articolul

Creșteri salariale de sute de euro pentru profesorii francezi debutanți și pentru cei aflați la mijlocul carierei, în discuții între sindicatele și Guvernul din Franța / Cel mai mic salariu net ar urma să fie aproape 2.100 de euro

Discuții în Franța între sindicatele profesorilor și reprezentanții Guvernului, pe reforma salariilor celor ce lucrează în învățământ, promisă de președintele Emmanuel Macron din timpul campaniei prezidențiale din 2022. Salariile profesorilor…
Vezi articolul