Țările cu rezultate slabe la PISA, precum România, au avut tendința să închidă cel mai mult timp școlile, în pandemie / Criza a adâncit nu doar inegalitățile din interiorul țărilor, ci și diferențele dintre țări – analiză OECD

8.142 de vizualizări
Foto: © Kontakt5956 | Dreamstime.com
Țările cu cea mai slabă performanță în materie de educație tind să se numere printre cele cu cele mai multe zile de școală pierdute, în primul an de pandemie, din cauza închiderii școlilor, potrivit unei analize realizate de directorul Direcției pentru Educație a OECD, Andreas Schleicher, publicate la sfârșitul săptămânii trecute. Acesta discută datele incluse într-un recent raport OECD privind școala în primul an de pandemie și arată că performanța elevilor de 15 ani la testele de citire din cadrul PISA 2018 pot fi asociate în mare măsură cu variația numărului de zile pierdute din cauza pandemiei.
  • “Cu alte cuvinte, sistemele de învățământ cu rezultate de învățare deja slabe în 2018 au avut parte de pierderea și mai multor oportunități în 2020. Aceasta înseamnă că nu doar inegalitățile educaționale din interiorul țărilor au fost amplificate de criza Covid-19, ci și diferențele de performanță dintre țări”, notează sursa citată.

Analiza nu include referințe la situația României, țară care a avut un scor slab – de 428 de puncte – la testul de citire din cadrul PISA 2018. Dar aceasta, cu peste 3 luni de școli închise, vacanță de primăvară și mai bine de o lună închise la sfârșitul anului, se încadrează în tiparul propus de calculul OECD.

Astfel, analiza lui Andreas Schleicher include un grafic în care rezultatele la citire PISA 2018 sunt raportate la numărul de zile în care școlile din învățământul secundar au fost închise, pe parcursul lui 2020. Din grafic rezultă că:

  • Țări cu rezultate de peste 500 de puncte în cadrul PISA – Citire (Danemarca, Marea Britanie, Irlanda, Finlanda sau Estonia) au avut în 2020 mai puțin de 60 de zile în care școlile au fost închise. O singură țară, din această categorie de performanță PISA, a avut școlile închise mai mult de 100 de zile – Polonia. 
  • Cele mai multe țări cu rezultate între 460-500 de puncte în cadrul PISA 2018 au avut școlile închise între 40 și 100 de zile.
  • Țările cu rezultate sub 460 de puncte la PISA 2018 au avut peste 100 de zile în care școlile au fost închise, cu excepția Chile (circa 2 luni). Țările cu cele mai slabe rezultate în analiza OECD, Columbia și Costa Rica (unde situația la PISA a fost similară cu a României) au avut școlile închise peste 150 de zile. Situația în România, deși nu atât de gravă, se încadrează în acest tipar.
Rezultate PISA 2018 – Citire vs. numar de zile în care scolile au fost inchise / Sursa: OECDedutoday.com

Potrivit lui Andreas Schleicher, “notabil este faptul că rata infecțiilor la nivelul populației pare să nu fie legată de numărul de zile în care școlile au fost închise. Altfel spus, țările cu rate de infectare similare au adoptat politici diferite în privința închiderii școlilor, motivând fie prin obiective educaționale, fie prin infrastructura sistemului de sănătate sau prin alte obiective de politici publice”. 

Photo 177500276 © Kontakt5956Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comments
  1. Ceeace se lucreaza la clasă in școlile romanesti nu are nicio legatura cu testele Pisa. Tarile de pe primele locuri din clasament lucreaza pe acest tipic de zeci de ani, probabil 50-70…

  2. Niște teste inutile. Cerințele nu sunt corelate cu programa școlară. La dăm ca să ne aflăm în treabă. Copiilor, nu le folosesc la nimic.

    1. Daca te-ai fi uitat pe testele respective, ai fi vazut ca sunt banale. Ex – la matematic – li se dau copiilor niste suprafete „de teren” care pot fi compuse ca si dreptunghiuri si se intreba de cati metri de gard e nevoie – problema practica, de care unii se vor izbi probabil in viata. Si totusi 70-80% din elevii de clasa 8 nu sunt in stare sa le faca. Probabil ca nici tu, dar vorbesti sa te afli in treaba.

  3. Cand te gândești ca unii muncesc, iar unele posturi sunt ocupate numai de indivizi care storc astfel de statistici…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

O asociație fantomă, patronată de Cumpănașu, a participat la Ministerul Educației la consultările pentru modificarea structurii anului școlar / Cîmpeanu: A fost invitată ca toate asociațiile de elevi înregistrate legal / Ministerul Justiției: Nu există înregistrarea unei asociaţii cu denumirea Asociația Elevilor Discipulus

„Asociația Elevilor Discipulus”, o așa-zisă asociație patronată de controversatul personaj Alexandru Cumpănașu, conform postărilor publice ale acestuia pe rețelele de socializare, asociație care nu este legal înființată și care nu…
Vezi articolul

Daniel David: Au pătruns tot mai multe universități românești în clasamente, dar nu performăm la vârf. Avem nevoie de programe care să susțină excelența, să schimbe paradigme – câteva gânduri despre raportul Draghi

Recent a fost publicat „Raportul Draghi” asupra competitivității europene: The future of European competitiveness – A competitiveness strategy for Europe. Fără îndoială că raportul va genera discuții și reflecții aprinse, dar,…
Vezi articolul

Bursele de merit „Ligia Deca” pentru medii școlare de 1, 2, 3 și 4 nu vor mai fi acordate din septembrie 2024. Dispar cele peste 8.500 de burse de merit pentru medii sub 5, pentru care elevii încasează anul acesta 450 de lei pe lună dintr-o gafă a ministrului

Premiera înregistrată de educația din România și semnalată de Edupedu.ro în noiembrie 2023 și-a dovedit falimentul 5 luni mai târziu: este vorba despre bursele de merit „Ligia Deca”, pentru elevii…
Vezi articolul

Cât de realizabile sunt promisiunile lui Trump de a schimba curriculumul în școlile americane? Descentralizarea îl va împiedica să facă prea multe, spun unii experți / Alții atrag atenția că respectarea regulilor nu e punctul forte al primului inculpat ales președinte al SUA

Promisiunile făcute de președintele ales al SUA, Donald Trump, în campania electorală, cu privire la sistarea fondurilor federale pentru școlile care promovează teme cu care conservatorii, mai ales cei radicali,…
Vezi articolul

UPDATE Impactul tăierilor din educație operate de Legea Bolojan este de doar 0,02% din PIB în 2025, marginal pentru bugetul României, dar pentru anul viitor „ar putea afecta semnificativ funcționarea sectorului” – arată Romanian Economic Monitor de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, citând și datele Consiliului Fiscal / Ministrul Daniel David susținea că „nu ei sunt experții”

Impactul real al tăierilor din educație operate prin Legea Bolojan este marginal pentru bugetul României – doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026, arată analiza Romanian Economic…
Vezi articolul