Tehnologia 5G intră în atenția Academiei Române. Forul cere, pe ton alarmist, o analiză detaliată a impactului 5G asupra sănătății publice

Academia Română a emis, joi, un comunicat prin care își „manifestă preocuparea față de consecințele pe care utilizarea tehnologiei 5G le-ar putea avea asupra sănătății publice”. Instituția consideră că „aceasta este o temă de maxim interes în contextul în care România analizează aprobarea strategei de implementare a rețelei 5G la nivel național”. Intervenția Academiei, ce folosește pe alocuri un ton alarmist, vine în condițiile în care impactul 5G asupra sănătății este în continuare obiectul multor cercetări, dar până acum Organizația Mondială a Sănătății (OMS), între alte foruri, a constatat că „niciun efect advers asupra asupra sănătății nu a fost asociat expunerii la tehnologiile wireless”.

La OMS, ca de altfel și la Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului și alte autorități internaționale face trimitere Academia în comunicatul său de azi, când afirmă că acestea „clasifică câmpul electromagnetic produs de radiofrecvențe ca posibil carcinogen la om. În mod concret, radiațiile milimetrice se absorb la nivelul pielii, în profunzime de cca 1-2 mm, precum și la nivelul păturii superficiale a corneei, iar efectele locale se pot transmite prin mecanisme moleculare în restul organismului. Alături de riscul de cancer, literatura de specialitate semnalează, între altele, efecte precum stresul celular, lezări ale mecanismelor genetice, deficit de memorie și probleme ale procesului de învățare, tulburări neurologice.”

Pe de altă parte, poziția oficială a OMS, cu privire la impactul 5G asupra sănătății, este că în condiții normale nu sunt anticipate efecte, dar lucrurile nu sunt tranșate:

• „până în acest moment și după multe cercetări, niciun efect advers asupra sănătății nu a fost pus în relație de cauzalitate cu expunerea la tehnologii wireless. Concluzii legate de sănătăate sunt trase din studii realizate pe întreg spectrul radio, dar, până acum, doar puține studii s-au desfășurat asupra frecvențelor ce vor fi folosite de 5G„
• „Încălzirea țesuturilor este principalul mecanism de interacțiune între câmpurile de radiofrecvență și corpul omenesc. Nivelul de expunere la radiofrecvență al tehnologiilor actuale determină o creștere neglijabilă a temperaturii în corpul uman.”
• „Pe măsură ce crește frecvența, pătrunderea în țesuturile umane se diminuează, iar absorbția energiei ajunge să se limiteze la suprafața corpului (piele și ochi). Dacă expunerea generală rămâne sub recomandările internaționale, nu sunt anticipate consecințe asupra sănătății publice.”

Un raport al Parlamentului European de la începutul lui 2020, cu privire la efectele tehnologiilor 5G asupra sănătății trece, în revistă diversele studii pe această temă, inclusiv punctul de vedere al Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului, care menționează potențiale riscuri. Documentul arată că lucrurile nu sunt încă tranșate și că doar o parte din comunitatea științifică implicată în domeniu manifestă îngrijorare.

În România, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) arată că în România nu au fost efectuate, deocamdată, măsurători, dar există norme generale care sunt aplicate și „se așteaptă ca rețelele 5G să aibă niveluri similare sau mai scăzute de emisie decât rețelele 4G” – poziția completă a INSP

Spre deosebire de OMS sau INSP, Academia Română preferă să folosească, în privința 5G, termeni precum „un ocean artificial de radiații” și „imens potențial de risc”, făcând trimitere la oameni de știință pe care nu îi identifică:

• „Atragem atenția că expunerea populației la radiația de radiofrecvențe de mare putere în Europa și, implicit, în țara noastră este deja o temă de dezbatere în lumea științifică la nivel mondial. Astfel, oamenii de știință avertizează că viitoarele stații 5G vor genera câmpuri electromagnetice de cca 100 de ori mai puternice decât cele ale generațiilor deja în funcțiune, dezvoltând practic un ocean artificial de radiații milimetrice de înaltă frecvență (30-300 GHz), cu imens potențial de risc, pe termen mediu, asupra vieții.”

Îndemnul instituției este acela ca implementarea tehnologiilor 5G să mai aștepte până când sunt analizate „responsabil” riscurile asupra sănătății.

• „Astfel, considerăm că, înainte de a introduce în funcțiune sistemul 5G, este absolut necesară o analiză științifică responsabilă, care să vizeze atât evaluarea riscurilor asupra sănătății oamenilor, cât și stabilirea standardelor de expunere maximă totală”.
• „Avertizăm că implementarea tehnologiei 5G, fără o evaluare concretă a riscurilor și vulnerabilităților, poate avea grave consecințe asupra sănătății populației și poate genera prejudicii sensibil mai mari decât avantajele.”

Citește și: Fizicianul Cristian Presură despre pericolele asociate tehnologiilor 5G