Toate școlile din România, obligate de Andronescu să-i dezbată „viziunea” după vacanța de Paște. Ce prevede ghidul trimis de la minister

Cel puțin o dezbatere în fiecare școală, fiecare dezbatere trebuie să dureze minimum 120 de minute, lucrările să fie organizată după reguli clare și stricte, asta prevede „Ghidul pentru dezbateri în școli” obținut de Edupedu.ro, trimis de Ministerul Educației către toți directorii. Aceștia din urmă au dat deja planul de organizare către minister înaintea vacanței de Paște, iar în luna mai, după revenirea din vacanţă sunt obligați să dezbata „viziunea” conform planului trimis, după care să raporteze urgent, în ziua următoare, la Centru rezultatele „dezbaterii”.

Ghidul a fost trimis de inspectoratele școlare județene către toate școlile din România, fie ele private sau publice, primare, gimnaziale sau liceale, prin adrese către directori, de către ISJ-uri. O astfel de adresă obținută de Edupedu.ro prevede că în primă fază trebuie raportată către inspectorat și către minister data organizării și numele coordonatorului dezbaterii, după care până pe 30 mai 2019 va fi organizată dezbaterea acestui „proiect care urmează a fi transpus într-un cadru legislativ”. Indicațiile prevăd ca la dezbatere să participe profesorii, membrii Consiliului de Administrație, reprezentanții elevilor, ai comunității locale și ai sindicatelor. După dezbateri va avea loc o nouă raportare către ISJ și minister cu rezultatele dezbaterii, într-un raport structurat.

Ghidul pentru dezbateri în școli este cu antetul ministerului Educației, are tema viziunii scrisă cu litere îngroșate și este deschis de un paragraf scris cu roșu, și acesta cu litere îngroșate, care cuprinde indicațiile pentru inspectorii care trebuie să centralizeze datele de organizare ale dezbaterilor.

Ghidul pentru dezbateri în școli are chiar o „metodologie de lucru” în care sunt prevăzuți pașii pe care directorii de școli trebuie să-i parcurgă. „Se va organiza cel puțin o dezbatere a viziunii „Educația ne unește” la nivelul fiecărei unități de învățământ primar, gimnazial si liceal, public si privat, până la data de 6 iunie 2019 (pentru a fi raportate cel târziu până la data de 7 iunie 2019). Dezbaterea are o durată estimată de 120 min”, prevede documentul citat.

Apoi cu roșu este un paragraf în care directorii au indicații despre organizarea conformă a dezbaterii:

• „toate întâlnirile vor fi documentate cu lista de prezență conform modelului alăturat si cu 4-5 fotografii din timpul dezbaterilor care vor fi postate pe paginile de internet sau Facebook ale unităților de învățământ si vor fi transmise la adresa viziune@edu.gov.ro în termen de doua ore de la terminarea evenimentului, împreună cu datele de identificare ale unității de învățământ si cu un scurt text despre principalele concluzii pentru a fi publicate pe paginile de internet si Facebook ale Ministerului Educației Naționale”. Un alt termen foarte strict este cel pentru trimiterea raportului dezbaterii – în ziua următoare dezbaterii.

Directorii primesc chiar și un exemplu de desfășurare pentru o dezbatere, cu mențiunea „acest model poate fi replicat pentru toate întâlnirile și posibilele tematici specifice alese, dar nu este obligatoriu”.

Spaţiul în care se organizează dezbaterea ar trebui să fie o sală de clasă cu scaunele aşezate „în formă de semicerc sau tip bistro (mese cu scaune)”, „dacă există un flipchart, se poate scrie tema întâlnirii, dacă există posibilitatea de cafea/ceai/gustări – sunt binevenite”, menţionează documentul. Introducerea ar trebui să dureze 10 minute, prezentarea viziunii maximum 30 de minute, feedback-ul celor prezenţi 60 de minute şi încheierea 15 minute.

Lista temelor de dezbatere conţine explicaţii pentru modificările propuse

Câteva dintre temele ridicate de „viziune” ar trebui discutate în detaliu, menţionează ghidul trimis de minister în teritoriu. De exemplu, autorii documentului îndeamnă să fie discutate în detaliu „rezultatele garantate ale învățării si modalitățile de a le obține”. „Este important de subliniat aici individualizarea învățării (planuri individuale de învățare de la grădinița pana la liceu, cu intervenții specializate si remediale sau de promovare a excelenței, după caz) si propunerea de generalizare a programului after-school„.

• Profesorii ar urma piardă ore după „aerisirea programei”, dar „majoritatea” ar putea să-şi completeze normele cu ore la after-school sau remediale

Un mesaj important pentru profesorii care s-ar putea întreba ce se întamplă cu normele şi catedrele lor este inclus în acest ghid. În opinia reprezentanţilor ministerului, „combinația dintre acestea (n.r. măsurile enumerate în paragraful anterior) reduce, la nivelul personalului didactic, impactul „aerisirii” programelor şi planului cadru, pe cel al modificării parcursului şcolii generale şi pe cel obiectiv, al scăderii demografice; se asigură majorității cadrelor normele didactice pe termen mediu si lung”, se arată în documentul citat.

Discuţia este reluată şi mai jos, la capitolul Timpul şcolar: „În cazul profesorilor, norma de muncă va fi construită mai flexibil, cuprinzând ore de predare la clasă, activități de sprijin la clasă, activități de predare remediale cu grupuri mici sau individuale etc.”

În discuţia despre evaluarea în „viziunea Andronescu” este menţionat faptul că eliminarea calificativelor la clasele I-III va atrage atenţia.

• Consilierul de carieră ar putea opri un elev să ajungă la liceu

Cât despre Admiterea la liceu, unde potrivit „viziunii” media ar trebui să includă şi opinia consilierului de carieră, documentul precizează: „În cazul in care apar întrebări despre modul de cuantificare a recomandării consilierului de carieră în media de acces la liceu, explicați că aceasta este în discuție şi nu exista încă o formulă acceptată, dar este posibil ca această recomandare să conteze în procent de 25%, sau să fie chiar eliminatorie în cazul în care consilierul consideră că un copil nu este potrivit pentru o anume carieră (sunt propuneri, preluați tot feedbackul în acest sens)”.

• Pregătirea profesorilor debutanţi va conţine un an de practică pedagogică, iar periodic profesorii vor fi trimişi în centre de pregătire la universităţi

Referitor la formarea profesorilor, „pregătirea inițială va presupune un număr mare de ore de practica pedagogică (aproximativ un an școlar complet) sub supravegherea unor mentori acreditați”, potrivit recomandărilor din document.

Cadrele didactice vor fi obligate, mai scriu autorii ghidului să parcurgă periodic „programe de perfecționare profesională stabilite de minister, în centre de pregătire pedagogică de pe lângă universități, iar promovarea acestora condiționează rămânerea in profesie”.

Citeşte şi:

• INFOGRAFIC Cum arată şcoala în “viziunea Andronescu”. Redenumirea claselor şi eliminarea Evaluării Naţionale de la clasa a IV-a, singura care monitoriza sistemul de educaţie

• Tudor Chirilă, despre “Ciudata viziune a Ecaterinei Andronescu”: Un document bun. Din păcate, cel mai mare obstacol în calea împlinirii acestei viziuni este chiar ministrul care o promovează

• DOCUMENT Ce conţine “viziunea Andronescu” în cele 22 de pagini lansate în dezbatere sub sloganul “Educaţia ne uneşte”

• Proba de creativitate de la BAC în ”viziunea Andronescu”. Explicațiile ministerului, după ce profesorii au numit examenul ”Elevii au talent”

• Geografia nu este materie de Bacalaureat în ”viziunea Andronescu”. Societatea Română de Geografie: un ministru sau un consilier nu doreşte ca Geografia să formeze conştiințe

• Afacerea Informatica lipsă de la BAC-ul propus de Andronescu. Explicația Ministerului Educației: Probele din cadrul diferitelor tipuri de Bacalaureat vor fi definite în metodologii, nu într-o viitoare lege a educației