Clujul a avut cea mai dinamică evoluție economică din România, ia sectorul IT a devenit cel mai puternic în zonă, după o creștere de 2% în perioada pandemiei, care a afectat serios, în schimb, alte sectoare. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu extins privind evoluția economică a municipiului Cluj-Napoca și a Zonei Metropolitane Cluj în ultimul deceniu, dar și ale unei analize privind impactul crizei Covid-19 asupra pieței muncii în zonă.
Studiul detaliat, care poate fi consultat aici, a fost realizat de Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor din cadrul UBB, universitate care îl descrie drept “o premieră pentru că analizează o economie la nivel de oraș și de zonă metropolitană, în condițiile în care majoritatea statisticilor naționale publicate periodic se opresc la nivel de județ”.
Analiza UBB, despre creșterea economică înregistrată înaintea pandemiei și pierderile din pandemie:
Economia Zonei Metropolitane Cluj-Napoca a crescut din ianuarie 2019, până în ianuarie 2020, cu 2,3% la nivelul pieței muncii (cu 5.818 locuri de muncă), ritm de expansiune similar creșterii anuale din ultima decadă, ceea ce a făcut din Cluj cea mai dinamică economie regională din România.
- Până la sfârșitul lunii mai 2020 s-au pierdut însă 3.437 locuri de muncă, (-1,4%). La nivel județean, pierderea a fost de 4.126 locuri de muncă. Astfel, potrivit analizei, 1 din 4 salariați din județul Cluj a avut contractul suspendat în contextul pandemiei, iar până în luna iulie, în județul Cluj au fost suspendate 77.450 de mii de contracte în regim de urgență. Cele mai multe contracte (67%) au fost suspendate în Cluj-Napoca, fapt previzibil în condițiile în care municipiul concentrează 71% din forța de muncă a județului.
Cei mai mulți dintre salariații cu contracte suspendate au fost în șomaj tehnic, indemnizația pentru părinți în contextul pandemiei fiind alocată doar pentru 6% din contractele suspendate.
- Categoria de salariați cel mai puternic afectată a fost cea a muncitorilor (33.600 – 43% dintre contracte suspendate). În industrie, 1 din 3 salariați au fost în șomaj tehnic, 24% din totalul contractelor suspendate au fost pentru lucrătorii în comerț. Au mai fost afectate serios sectorul de ospitalitate și sectorul de seervicii personale.
- În perioada stării de urgență au fost suspendate 3.481 contracte pentru directorii generali și executivi ai companiilor mari.
Ce se întâmplă acum, plus un tablou după mai bine de un un deceniu de evoluții economice:
În prezent, „economia este în curs de revenire. În acest moment, în județul Cluj mai sunt suspendate 7.728 contracte în termeni de urgență, iar în Cluj-Napoca, 5.756, fapt care înseamnă că doar 2,7% din salariați au contractele suspendate”.
În Cluj-Napoca, sectorul de IT a crescut cu 2% în perioada pandemiei, ceea ce face ca în acest moment acesta să fie cel mai mare sector economic al orașului, cu 25.886 de angajați.
În anul 2018, Clujul a înregistrat cea mai mare valoare a veniturilor realizate în mediul privat din România, în afara capitalei. Veniturile private au crescut în perioada 2008-2018 cu 171%.
- Potrivit autorilor studiului, economia Clujului s-a dublat în deceniul precedent pandemiei (date disponibile începând cu 2008) – volumul economiei atât în Cluj-Napoca, cât și în Zona Metropolitană Cluj. (…) Cluj-Napoca excelează în patru domenii transnaționale: tehnologia informației & comunicații, servicii de suport pentru afaceri, inginerie & cercetare & dezvoltare, precum și servicii financiare. (…) În perioada studiată, PIB-ul a avut o rată de creștere de 115% în timp ce PIB-ul per capita a crescut cu 110%”.
Costin Ionescu
Dacian Dolean