Vaccinurile împotriva noului coronavirus, precum cel care a fost aprobat luni, de către specialiști, spre folosire la nivel european, sunt cele mai palpabile rezultate ale unui proces ce a revoluționat într-un singur an întreg sectorul cercetării. Goana după vaccin, după elucidarea “misterelor” virusului care a dat lumea peste cap a fost un fenomen nemaivăzut în știință, după cum reiese dintr-o analiză publicată recent de publicația The Atlantic, care trece în revistă tot ce s-a întâmplat în domeniu, în 2020.
The Atlantic amintește că, în urmă cu doar un an, în toamna lui 2019, existau “zero oameni de știință care să studieze Covid-19, pentru că nimeni nu știa că boala există”. De atunci până în martie 2020, virusul se răspândise în peste 170 de țări și infectase peste 750.000 de oameni, marcând un punct de cotitură în istoria științei.
Publicația arată că, pe parcursul acestui an, biblioteca destinată cercetării medicale PubMed a listat peste 74.000 de cercetări științifice legate de Covid-19, de peste două ori mai mult decât cele existente despre poliomielită, pojar sau alte boli care afectează omenirea de secole. Comparativ, despre ebola s-au publicat, din 1976 până acum, doar 9.700 de articole științifice.
Este dat exemplul publicației de specialitate New England Journal of Medicine, care a primit de la începutul anului până în septembrie 30.000 de cercetări, cu 16.000 mai multe decât în întreg anul 2019: “toată această diferență înseamnă Covid-19”, este citat redactorul-șef Eric Rubin.
The Atlantic îl citează și pe Madhukar Pai, expert de la de la McGill University, potrivit căruia “nimic, de-a lungul istoriei, nu se apropie ca proporții cu punctul de cotitură care se întâmplă acum” în cercetare.
Pentru aceasta există și explicații simple, precum aceea că numărul cercetătorilor a crescut mult în ultimele decenii. Dar există și fenomene ale momentului: potrivit unui sondaj realizat în rândul a 2.500 de cercetători din SUA, Canada și Europa, 32% dintre respondenți au spus că și-au schimbat obiectul activității, pentru a se ocupa de pandemie.
Publicația citată arată că efortul cercetării globale a dat deja rezultate fără precedent: teste de diagnostic ultrarapide, volume de date fără precedent, ce permit cea mai detaliată imagine a evoluției unei boli, vaccinurile dezvoltate cu o viteză-record.
Pe de altă parte, tot procesul vine are și neajunsuri majore: volumul uriaș de studii include și cercetări greșite care, pe parcurs, au produs confuzie și au determinat politici publice nepotrivite.
Cercetări esențiale, precum cele legate de schimbările climatice, cercetări precum cele referitoare la migrația păsărilor sau altele au fost afectate profund, deoarece, în context pandemic, nu au mai putut fi adunate date sau au pierdut finanțarea necesară.
Pe de altă parte, cercetarea privind Covid-19 a devenit ținta unor finanțări fără precedent din partea guvernelor, universităților sau organizațiilor filantropice. Iar cercetarea medicală a fost completată de un val de studii în domenii conexe – de la științe sociale la cele privind impactul economic sau tehnologiile.
- Istoria cercetării Covid realizată de The Atlantic – integral aici
Photo 184026584 © BiancoBlue – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Oana Rogojanu
Mihai Peticilă
Costin Ionescu
Redacția
