VIDEO În noua lege a Educației va fi inclus învățământul hibrid, anunță ministrul Cîmpeanu, care spune că, în prezent, universitățile care transformă cursuri cu frecvență „într-o altă formă” sunt în situația în care nu mai au dreptul legal la finanțare

„Va trebui să modificăm legea Educației în așa fel încât să vedem și o formă de învățământ hibrid prin care să valorificăm aceste progrese, din perspectivă digitală. Și asta vrem să facem la nivelul unei noi legi a Educației”, a declarat ministrul Educației la B1TV.

„Universitățile primesc, după încetarea stării de alertă, finanțare doar pentru cursurile cu frecvență. Dacă vrei să transformi cursuri cu frecvență într-o altă formă, automat te duci în situația în care nu mai ai dreptul legal la finanțare, și din perspectiva Curții de Conturi se pun niște întrebări complicate”, a spus Sorin Cîmpeanu.

El a mai precizat că în situația în care „tu, ca universitate, ai acreditare strict doar pentru cursuri cu frecvență și vrei să faci altfel decât ai fost certificat, din perspectiva calității la nivel național și european, ai o problemă.”

• Mai amintim că Octavian Mădălin Bunoiu, cel care conduce Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) de la începutul acestui an, a declarat ieri pentru Edupedu.ro că “nu are capacitatea profesională a unui jurist” pentru a spune în acest moment dacă legislația, după ridicarea stării de alertă, impune “explicit și obligatoriu” că toată activitatea trebuie trecută față în față începând de astăzi.
• Președintele ARACIS a mai spus că “e util ca legislația românească să prevadă pe viitor o anumită modalitate” de predare online, sistem care are propriile avantaje, iar în momentul în care autoritățile vor lua astfel de măsuri “ARACIS e pregătită să facă standarde pentru acest lucru”.

Moderator: Ce se întâmplă cu universitățile în perioada aceasta?

Sorin Cîmpeanu: Conform notei pe care am transmis-o ieri, universitățile pot decide o perioadă de tranziție, cu recuperarea orelor până la finele semestrului doi, dacă e vorba de pierderi de ore. Problema aici este pe două paliere. Legea educației naționale prevede cursuri cu frecvență, cursuri de zi – prima formă de organizare, a doua formă de organizare – învățământ la distanță, a treia și ultima formă de organizare – învățământ cu frecvență redusă. Aceste forme de organizare au fost certificate în urma unor evaluări efectuate de ARACIS. ARACIS este membră a Asociației Europene a Agențiilor de Asigurare a Calității. Pe baza aceste certificări de calitate, toate diplomele românești sunt recunoscute în toată Europa. Fără această certificare de calitate, se pune în pericol recunoașterea diplomelor românești.

În momentul în care o universitate a solicitat învățământ la distanță sau învățământ cu frecvență redusă, ARACIS a verificat dacă ai resursa umană competentă, capabilă, certificată să predea în această formă, dacă ai partea de infrastructură fizică sau infrastructură informatică pentru a asigura aceste servicii educaționale, și dacă ai procedurile. În urma acestei verificări, care se face de către ARACIS o dată la cinci ani, pe baza unor standarde, s-au făcut aceste acreditări pentru cursuri cu frecvență, pentru cursuri la distanță și pentru cursuri cu frecvență redusă. Cea mai mare parte sunt cursurile cu frecvență. Atunci când tu, ca universitate, ai acreditare strict doar pentru cursuri cu frecvență și vrei să faci altfel decât ai fost certificat, din perspectiva calității la nivel național și european, ai o problemă.

Va trebui să modificăm legea educației în așa fel încât să vedem și o formă de învățământ hibrid prin care să valorificăm aceste progrese, din perspectivă digitală. Dau un exemplu: un profesor, un laureat al premiului Nobel poate are disponibilitate să intre să țină un curs, fără să facă efortul de a se deplasa – și asta este benefic, este în interesul studenților. Este doar un exemplu, dar trebuie să avem legislație primară, trebuie să schimbăm legislația, pentru că la nivel de ordonanță de urgență este greu să justifici urgența totuși. Și asta vrem să facem la nivelul unei noi legi a educației. După ce avem legislație primară, ARACIS trebuie să aibă standarde cu care să compare pentru a spune „da” sau a spune „nu”. După ce are și standarde, va trebui să fie evaluat fiecare program de studiu, așa cum au fost evaluate și toate celelalte forme. Acesta este primul obstacol în calea, să spunem, „digitalizării” dintr-o dată a universităților.

Cel de-al doilea obstacol este cât se poate de clar: formele de învățământ – cursuri de zi sunt finanțate de la bugetul de stat. Învățământul la distanță nu este și nu a fost niciodată finanțat de la bugetul de stat. Nici învățământul cu frecvență redusă n-a fost finanțat. Cu alte cuvinte, universitățile primesc, după încetarea stării de alertă, finanțare doar pentru cursurile cu frecvență. Dacă vrei să transformi cursuri cu frecvență într-o altă formă, automat te duci în situația în care nu mai ai dreptul legal la finanțare, și din perspectiva Curții de Conturi se pun niște întrebări complicate. Deci, așa stăm din perspectiva legală pe cele două planuri: calitate și finanțare.

• Amintim că, la sfârșitul lunii februarie, Sorin Cîmpeanu anunța că în luna martie vor începe dezbaterile pentru noua lege a educației: „Suntem în partea a doua a lunii februarie și am promis că în luna martie vom începe dezbaterile pentru a avea în cel mai scurt timp posibil o lege a educației naționale și o lege a învățământului superior, care să fie conforme cu așteptările societății și cu transformările societății”.

Video la minutul 8:25

Reamintim că ministrul a anunțat inițial că universitățile trebuie să revină la cursuri cu prezență fizică de la încheierea stării de alertă pentru că nu mai au cadru legal pentru a continua online. Studenții din ANOSR l-au contrazis pe ministrul Educației, și au spus că universitățile pot continua cursurile online în baza autonomiei universitare.

Și SNSPA a anunțat apoi că studenții rămân online până pe 4 aprilie 2022.

După care Ministrul Educației a emis o adresă prin care anunța că universitățile pot continua cursurile online pentru “o perioadă optimă de tranziție”, cu obligativitatea recuperării activităților didactice până la sfârșitul semestrului al II-lea.

În septembrie 2021 ministrul Educației a declarat, în cadrul unei dezbateri online, organizată de Edupedu.ro, că odată cu terminarea stării de alertă, orice posibilitate de predare în online va înceta până când aceste forme de predare nu vor fi evaluate, mai apoi autorizate și mai apoi acreditate.