VIDEO Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu cere ca bugetul „minim minimorum” al Educației să fie 28,2 miliarde lei, adică 2,5% din PIB în acest an. Ar fi cea mică alocare din istoria recentă pentru acest domeniu, cu peste 2 miliarde de lei mai puțin față de anul trecut

7.985 de vizualizări
Foto: gov.ro
În anul 2021 „28,2 miliarde lei trebuie să fie minim minimorum bugetul Educației, pentru a continua eu cel puțin”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu la Digi24. Acesta susține că valoarea o reprezintă execuția bugetară din Educație pe anul 2020 și că sub acest nivel nu va mai rămâne ministru. Dacă Ministerul Educației ar primi în bugetul pe 2021 o alocare de 28,2 miliarde de lei, suma ar fi cu 2,3 miliarde de lei mai mică față de alocarea din 2020 și ar reprezenta doar 2,5% din Produsul Intern Brut estimat pentru acest an de Comisia Națională de Prognoză.

Întrebat ce procent din PIB a cerut pentru anul 2021, pentru Educație, Cîmpeanu a declarat că „PIB-ul este ceva relativ, o noțiune volatilă” și a oferit „valoarea absolută” – minim 28,2 miliarde lei.

Moderator: „Bugetul, ne spuneți, este pentru dumneavoastră crucial. Bugetul Educației. Ne puteți spune, știu că discuțiile sunt în curs, care este procentul din PIB pentru care dumneavoastră insistați, sau ați alcătuit, ați gândit structura Educației în 2021?„

Sorin Cîmpeanu: „PIB-ul este ceva, din păcate, relativ mai ales în… o noțiune volatila mai ales în anul în care suntem acum, de aceea eu m-am raportat la valoarea absolută, la execuția bugetară care este de 28.276.000.000 de lei. În bugetul Ministerului Educației, execuția pe anul 2020, la care se adaugă, sigur că da, tot bugetul din cote defalcate de TVA gestionat de autoritățile locale, în care intră, spre exemplu, bursele elevilor pentru care am cerut 530 milioane lei în plus față de anul trecut, există costul standard destinat cheltuielilor materiale pentru fiecare școală, unde am avut cereri de creștere masivă, deci toate aceste așteptări. 28.276.000.000 lei trebuie să fie minim minimorum bugetul Educației, pentru a continua eu cel puțin”.

Moderator: „Deci de la 20 la 28?„

Sorin Cîmpeanu: „Nu, de la 28.276.000.000 de lei putem să vorbim. Sub acest plafon al execuției bugetare pe anul trecut eu, personal, nu știu cum să fac lucrurile atât de necesare în Educație.”

Ce înseamnă 28,2 miliarde de lei?

Produsul Intern Brut al României, estimat de Comisia Națională de Prognoză în cea mai recentă publicație oficială, pentru anul 2021 nu este „o noțiune voltilă”, ci o sumă precisă pe care se va construi întreb Bugetul 2021, evident sub rezerva dezvoltării economice și sub influența contextului intern și internațional. Valoarea Produsului Intern Brut estimată pentru anul 2021 este de 1.116,8 miliarde de lei, având o creștere de 4,3% față de anul 2020.

Raportat la acest PIB pe care se construiește Bugetul României pentru anul 2021, suma de 28,276 miliarde lei înseamnă 2,53%.

Dacă ar rămâne la acest procent din PIB, alocarea pentru Educației ar fi mai mică decât cea de anul trecut, când era de 2,7% din PIB. Pentru perioada 1995-2021, conform datelor despre cheltuiala guvernamentală pentru Educație ale Eurostat și Ministerului Finanțelor din România, cea din 2021 ar fi cea mai mică.

*în 2021 cheltuiala probabilă, pe baza datelor anunțate de ministrul Educației

Dacă alocarea va rămâne 2,53% din PIB, cel mai probabil aceasta va fi una dintre cele mai mici alocări din istoria recentă. În 2017 a mai fost de 2,8%, în 2018 de 3% și în 2019 tot la 2,7%.

Procentul cel mai mare al cheltuielilor guvernamentale pentru Educație a fost de 4,3 în România și s-a înregistrat în anul 2008, potrivit datelor Eurostat consultate de Edupedu.ro. În 2011 și 2006 procentul a ajuns la 4,1 și au mai fost doi ani, 1998 și 2002, când acest indicator a fost de 4%.

În sumă exactă, dacă Bugetul 2021 va fi de 28,276 miliarde lei, va fi cu peste 2 miliarde de lei mai mic decât Bugetul 2020, care potrivit Ministerului Finanțelor a fost de 30,574 miliarde lei.

De ce nu se alocă 6% din PIB?

Prin Legea Educației, nr 1/2011, Articolul 8 prevede:

„Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”.

Acest articol nu a fost aplicat niciodată, de la aprobarea legii până în prezent, fiind modificat fie prin Legea Bugetului, fie prin diferite Ordonanțe de Urgență. În prezent, de exemplu, prin celebra OUG 114 din 28 decembrie 2018, articolul 50, Guvernul Dăcilă a stabilit că acest articol 8 nu se aplică în perioada 2019-2021, așa că actualul guvern nu trebuie să mai emită un alt act normativ pentru a nu acorda 6% din PIB Educației- „problema” fiind rezolvată de Guvernul PSD.

Care sunt OUG prin care acest aplicarea acordării a 6% din PIB pentru Educație a fost mereu amânată.

  1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 (Guvernul Ponta)
  2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 (Guvernul Ponta)
  3. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 (Guvernul Ponta)
  4. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 (Guvernul Cioloș)
  5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 (Guvernul Grindeanu)
  6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 (Guvernul Tudose)
  7. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 (Guvernul Dăncilă)

Foto: gov.ro


1 comment
  1. De ce nu introduceti un link catre declaratia anterioara a domnului ministru de acum trei saptamani? In care spunea că își dă demisia de la Ministerul Educației, la finalul lunii ianuarie, dacă nu primește “o creștere în valoare absolută” a bugetului. “Să fie măcar un pic mai mare decât în anul 2020”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO „Cadrele didactice care nu sunt vaccinate vor preda online” – o „ipoteză” pentru reluarea școlii, anunțată de ministrul Educației / „E o presiune din ce în ce mai mare din partea părinților”

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a susținut marți, într-o conferință desfășurată la Ploiești, că există o „presiune din ce în ce mai mare din partea părinților” ca reluarea școlii cu prezență…
Vezi articolul

Rapoartele pentru profesori, directori și inspectori de la Evaluările Naționale II IV VI 2024, din noua aplicație pentru rezultate, nu vor fi folosite la o ierarhie pe țară. Cristescu, ME: Dorința noastră este să promovăm o îmbunătățire a interacțiunii cu elevii

Platforma prezentată drept nouă de Ministerul Educației săptămâna trecută, înainte de primele probe de la Evaluarea Națională de clasa a II-a (EN II) 2024, care va colecta rezultatele elevilor de…
Vezi articolul

Elevii și profesorii să meargă sâmbătă la școală pentru recuperarea orelor care se vor pierde în liceele care organizează probele de la Bacalaureat 2025, propune ministra Educației / Deca anunță că ar putea modifica structura anului școlar, ca Școala altfel și Săptămâna Verde să se organizeze și după 30 mai

Elevii și profesorii ar putea să meargă sâmbătă la școală să recupereze în avans orele pierdute pentru când va fi Bacalaureatul în iunie 2025, propune ministra Educației, Ligia Deca. Soluția…
Vezi articolul

Cele mai slabe rezultate la simularea Bacalaureatului din 2022 încoace, în județul Iași: Doar doi din cinci elevi de clasa a XII-a au obținut medii de promovare la testarea din decembrie – raport ISJ / Mai puțin de jumătate au luat cel puțin nota 5 la Proba obligatorie a profilului – prăbușire față de anii trecuți

Mai puțin de 1.700 de elevi din cei peste 4.200 care au participat la toate probele scrise din cadrul simulării examenului de Bacalaureat din decembrie, în județul Iași, au luat…
Vezi articolul