La Conferința națională pentru profesori NextEd Teach – Learn Create Display, desfășurată pe 28 martie la Academia de Studii Economice din București, profesoara Ioana Pantor, formator și cadru didactic la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Oradea, a susținut, pentru cei peste 200 de profesori prezenți, o prezentare practică despre cum poate fi transformată predarea clasică prin metode digitale și strategii centrate pe elevi. Printre conceptele abordate s-au numărat T-PACK, clasa inversată și învățarea bazată pe proiecte – toate încadrate în paradigma Learn – Create – Display.
„De când cu digitalizarea asta, eu personal simt că noi, profesorii, am început să învățăm mai mult decât elevii”, a declarat Ioana Pantor, vorbind despre tranziția forțată dar fertilă către predarea asistată de tehnologie.
Un moment de cotitură a fost descoperirea modelului T-PACK, un cadru pedagogic care integrează cunoașterea conținutului (Content Knowledge), a pedagogiei (Pedagogical Knowledge) și a tehnologiei (Technological Knowledge) într-un echilibru funcțional pentru procesul educațional.
„T-PACK este pentru mine suprafața de învățare. Îmi place să scriu, să șterg, să subliniez, să încerc. Tabla Samsung este extrem de facilă – pot selecta un cuvânt, îl pot căuta în browser, pot salva imaginea, o redimensionez, scriu peste ea și o folosesc direct în clasă”, a explicat profesoara, demonstrând cum un display interactiv poate deveni un mediu viu de explorare didactică.
În cadrul prezentării sale, Ioana Pantor a pus accent și pe modelul clasei inversate, în care predarea nu mai începe la clasă, ci înainte de ora propriu-zisă, cu materiale video trimise elevilor. Aceștia parcurg conținutul acasă, în ritmul propriu, iar timpul din clasă este folosit pentru aplicare, clarificări și activități colaborative. „Este o metodă care îi oferă elevului libertatea de a revedea lecția de câte ori are nevoie, într-un spațiu în care nu trebuie să se teamă că nu ține pasul cu ritmul clasei.”
Un alt punct central al intervenției a fost legat de învățarea bazată pe proiecte (PBL), o metodă tot mai utilizată în evaluare, dar care trebuie înțeleasă dincolo de „moda” actuală. Ioana Pantor a oferit exemplul unui proiect desfășurat la limba engleză, pornind de la o întrebare autentică: „Ce-ar fi să-i ajutăm pe cei mici să înțeleagă mai bine Present Simple și să devină mai încrezători în a-l folosi?” Elevii au ales platforma BookCreator, și-au organizat echipe, au intervievat profesori, au cercetat și au construit materiale pentru colegii mai mici.
„La final, am făcut o evaluare colegială, una sumativă și un moment de reflecție. Ne-am întors la ce a fost bine, ce nu, ce putem îmbunătăți. Profesorul devine facilitator. Elevii investighează probleme reale, colaborează și dezvoltă gândire critică”, a concluzionat profesoara.
Ioana Pantor este ambasador în cadrul programului SEED – Samsung Ecosystem for Education Development, formator și organizator de cursuri de pedagogie digitală. Prin toate activitățile sale, promovează o viziune în care tehnologia nu înlocuiește profesorul, ci îl susține: „Digitalizarea a deschis poarta spre o multitudine de posibilități în domeniul instructiv-educativ. Suntem o generație privilegiată, cu responsabilitatea de a duce școala în era digitală, fără a pierde ce e valoros din tradiție.”
Prezentarea a fost parte din conferința națională NextEd Teach cu bune practici și resurse reale pentru învățarea transformată – una în care profesorii învață cot la cot cu elevii lor, creează împreună și aduc procesul educațional în fața comunității.
În cadrul conferinței, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat că peste 30.000 de săli de clasă din România sunt deja dotate cu tehnologie digitală, iar acest cadru permite testarea și extinderea unor metode moderne de predare.
Conferința a marcat lansarea oficială a conceptului LCD – Learn Create Display, un model pedagogic centrat pe învățare activă, creativitate și vizibilitatea rezultatelor elevilor.
Citește și:
VIDEO Predau tradițional lecția și întreb elevii „ați înțeles?” Ei toți îmi zic „daaa”, dar nu e așa, spune Larisa Dediu, profesoara de Matematică la Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza din Bacău, care a prezentat profesorilor strategia didactică prin care reușește să-i facă să înțeleagă lecția până când ajung în clasă
VIDEO Oră de geometrie aplicată la clasa a VI-a, cu ajutorul tablei interactive – plan de lecție inclus / Profesoara Larisa Dediu: Nu putem să-i pregătim pe copii pentru trecutul nostru, e nevoie să-i pregătim pentru viitorul lor. Dacă de la noi, profesorii, nu văd că ne adaptăm și că ne îmbunătățim zilnic, nu au exemplul de care au nevoie
VIDEO Lecție de Matematică Algebră la clasa a VI-a, cu plan de lecție oferit profesorilor, în sistem clasă inversată, cu ajutorul tablei interactive / Profesoara Larisa Dediu: Sunt atâtea platforme care ne ajută încât avem nevoie să ni se dea aceste exemple, să ni se arate cum să le folosim eficient la clasă
VIDEO Profesorul poate vedea pe tabla interactivă toți elevii separat și pentru fiecare poate evalua ceea ce face. Își pot descărca ce au lucrat, dar lecția rămâne în aplicație și nu mai e nevoie de stick, spune Marius Mazilu, fondator VBoard / Tablele interactive sunt bazate pe analize ale comportamentului elevilor și al profesorilor în clasă – Adrian Manolescu, Samsung România
VIDEO Peste 30.000 de clase din România sunt deja dotate cu tehnologie / Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David: Este o infrastructură care ne permite să începem să gândim și alte metode de predare, care să se bazeze pe tehnologie. Hai să o folosim bine și deștept, pe baze științifice
VIDEO Ghid pentru profesori: conectarea la tabla interactivă din fiecare clasă de pe telefon, tabletă sau laptop, fără fire / În timpul pauzelor, pe table pot fi transmise informații din cancelarie sau noutăți pentru elevi
VIDEO Profesorul controlează interactivitatea cu elevul, ghidează clasa, spune Marius Mazilu, fondatorul VBoard, aplicația nativă pe tablele interactive: Nu ne permitem ca procesul educațional să iasă din matcă / Funcționalitatea special construită pentru teste
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
3 comments
Perspectiva din partea unui antreprenor, am scazut foarte mult angajarile din cauza AI-ului. O sa-mi sara toti programatorii de aici in cap, dar avem la nivelul senior o crestere uriasa a productivitatii, am crescut salariile la seniori cat sa nu ii ia vreo corporatie, dar ce-i drept juniori nu am mai angajat. Nu ca nu am fi vrut, dar am avut experiente neplacute cu generatia celor care au terminat in pandemie care si-au facut studiile cu AI si nu au invatat nimic. Pe de alta parte lucrurile pe care le faceau juniorii in trecut (feature-uri mici sau teste) sunt facute acum de Claude Code. Toate astea au dus cel putin la nivelul firmei mele sa nu mai angajam juniori deloc, sunt sigur ca la corporatii este alta poveste dar in echipa noastra (50 oameni) nu a mai fost nevoie.
…
deci nici măcar la facultate nu este indicat ai ul. juniorii care ies acum , nu și gasesc de munca!! sunt programatori ” facuti” cu AI , cu chatgpt și alte cârje , nu stiu nimic , deja piata muncii reacționează
Am elevi care nu mai pot scrie cursiv sau dacă scriu, nu mai pot citi ce au scris. De ce? Jumătate din ore le petrec cu ochii în ecrane… Nu mai știu să ia notițe, nu mai deschid manualele (că au văzut pe tabla aia), deci eficiență… zero. Au memorie de peștișori de acvariu.
povesti de adormit …. orice material trimis inainte de ora nu foloseste la nimic nu se uita nimeni pe el , la tabla interactiva uuuuu toata lumea e ” interactiva ” dar nimeni nu isi noteaza nimic si ora viitoare nu mai stiu nimic , ce frumos avem pozeeee dinamicaaa descoperim cum a gandit nenea programatorul softul tablei chiar invatam comenzi noiii dar subiectul temei se pierde in timp si spatiu folosireatablei interactive este buna doar pt prezentari si intr o anumita masura