Vineri, la ora 12, are loc întâlnirea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social la Palatul Victoria, pe tema pachetului de măsuri fiscale / Din toamnă, toți învățătorii vor avea obligatoriu în atribuțiile postului 2 ore pe săptămână de pregătire remedială. Norma didactică de predare crește la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii de gimnaziu și liceu

Vineri, 4 iulie, la ora 12, are are loc întâlnirea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social la Palatul Victoria, pe tema pachetului de măsuri fiscale, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro. Din toamnă, profesorii care predau elevilor de gimnaziu și de liceu vor avea norma didactică de predare de 20 de ore, adică vor fi 2 ore în plus, conform proiectului de lege privind măsurile fiscal-bugetare pus în dezbatere de Ministerul Finanțelor pe 3 iulie 2025.

Din partea Confederației Sindicatelor Democratice din România (CSDR) vor participа:
lacob Baciu – preşedintele CSDR și Simion Hancescu – vicepreședinte CSDR.

În document se arată că întâlnirea va avea loc la Palatul Victoria şi va fi prezidată de către prim-ministrul Ilie Bolojan.

Edupedu.ro a scris joi seară că sindicatele din Educație au semnat contractul colectiv de muncă cu Ministerul Educației. Astfel, profesorii nu mai pot face grevă pentru condiții de muncă și salarizare, ci doar pe legea dialogului social, potrivit surselor noastre.

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educației „Spiru Haret”, a spus, pentru Edupedu.ro, că semnarea contractului de muncă cu Ministerul Educației nu afectează dreptul la grevă, „în condițiile în care discutăm de o politică economică și socială a Guvernului României”.

Semnarea contractului vine în condițiile în care sindicatele au anunțat proteste din cauza măsurilor anunțate în pachetul de măsuri fiscale. Sindicatele profesorilor au anunțat că vor picheta sediile Guvernului, Parlamentului și partidelor PSD, PNL și USR, în luna iulie: „Salariații din educație nu sunt de acord cu măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar, propuse și pentru învățământ”.

Despre Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social – Legea nr. 367/2022

Articolul 82 – „În vederea promovării bunelor practici din domeniul dialogului social tripartit la cel mai înalt nivel se constituie Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, denumit în continuare Consiliul Național Tripartit, organism consultativ la nivel național.”

Articolul 85 – „Principale atribuții ale Consiliului Național Tripartit sunt:

a) asigurarea cadrului de consultare pentru stabilirea salariului minim garantat în plată;

b) dezbaterea și analiza proiectelor de programe și strategii elaborate la nivel guvernamental;

c) elaborarea și susținerea implementării strategiilor, programelor, metodologiilor și standardelor în domeniul dialogului social;

d) soluționarea pe calea dialogului tripartit a diferendelor de natură socială și economică;

e) negocierea și încheierea acordurilor și pactelor sociale, precum și a altor înțelegeri la nivel național și monitorizarea aplicării acestora;

f) stabilirea sectoarelor de negociere colectivă în care partenerii sociali convin să negocieze colectiv se aprobă prin ordin al ministrului responsabil cu dialogul social, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I;

g) analizarea și dezbaterea plângerilor sindicale și patronale înaintate la Biroul Internațional al Muncii, al Organizației Internaționale a Muncii, în conformitate cu prevederile din Constituția acesteia;

h) analizarea și dezbaterea programelor naționale de reformă și a recomandărilor specifice de țară formulate de Comisia Europeană;

i) analizarea și dezbaterea raportului privind Carta Socială Europeană revizuită solicitat de Comitetul European pentru Drepturi Sociale, precum și a raportului privind convențiile Organizației Internaționale a Muncii ratificate de România;

j) reexaminarea la intervale adecvate a convențiilor neratificate și a recomandărilor Organizației Internaționale a Muncii cărora nu s-a dat încă efect, pentru adoptarea măsurilor de promovare a implementării și ratificarea acestora, după caz;

k) analizarea întrebărilor care decurg din rapoartele care urmează să fie înaintate Biroului Internațional al Muncii în temeiul art. 22 din Constituția Organizației Internaționale a Muncii;

l) propuneri de denunțare a convențiilor ratificate;

m) alte atribuții convenite între părți.”

Articolul 88 – „(1) Consiliului Național Tripartit se întrunește, de regulă, în prima lună a fiecărui trimestru. Convocarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social se va face de către prim-ministru sau locțiitorul său de drept.”

Despre norma didactică

Din anul școlar 2025-2026, toți învățătorii și profesorii pentru învățământul primar vor avea incluse în atribuțiile postului 2 ore pe săptămână de pregătire remedială, potrivit unui proiect de lege care ar urma să modifice Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Această măsură s-ar aplica din toamnă și până la începutul anului școlar 2029-2030.

Același proiect prevede că profesorii care predau elevilor de gimnaziu și de liceu vor avea norma didactică de predare de 20 de ore, adică vor fi 2 ore în plus. De asemenea, norma didactică va crește cu 4 ore pentru profesorii cu gradul didactic I şi care desfăşoară activitate de mentorat, ajungând la 18 ore.

Tot din toamnă, norma didactică crește cu două ore și pentru profesorii din învățământul special. Aceștia vor avea 18 ore pe săptămână de predare-învățare-evaluare, nu 16 ca în prezent.

Din anul școlar 2025-2026, profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori vor avea norma didactică de predare 26 de ore pe săptămână, după cum se arată în proiect. În prezent, norma pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori este de 24 de ore pe săptămână.

Miercuri, 2 iulie, premierul Ilie Bolojan a anunțat că propune creșterea normei didactice pentru profesorii din învățământului preuniversitar cu 2 ore pe săptămână.

„Vom propune creșterea normei didactice cu 2 ore față de ceea ce aveam azi în învățământul preuniversitar și universitar. Asta înseamnă că, din cele 40 de ore pe săptămână pe care un cadru didactic trebuie să le petreacă la scoală sau în școală, în loc de 18 ore va preda 20 (n. red în mediul preuniversitar), în loc de 16 va preda 18 (în mediul universitar)”, a spus premierul Ilie Bolojan în conferința de presă de miercuri în care a anunțat pachetul de măsuri fiscale.

Joi, 26 iunie, ministrul Daniel David a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, că norma didactică va crește:

„Cele două probleme majore sunt: 1 – norma: în programul de guvernare este ideea că în zona preuniversitară trebuie să creștem norma; 2 – bursele atât în zona preuniversitară, cât și în zona universitară. Care vor fi deciziile finale? Nu știm încă. Adevărul este că încă discutăm. Astăzi discutăm, mâine discutăm, dar, cu siguranță, aceste două schimbări se vor face. Nu vă pot spune încă cum, în ce formă exact, dar vă pot spune principiile după care eu lucrez în aceste discuții, inclusiv cu colegii mei din guvern, cu ministrul de finanțe, cu premierul.”

Săptămâna trecută, Daniel David a anunțat, printr-un mesaj transmis cu ocazia preluării unui nou mandat de ministru al Educației și Cercetării, că va propunere ca norma didactică să poată să fie crescută cu maximum 2 ore:

• „Voi propune ca valorile stabilite prin lege să poată să fie crescute cu maximum 2 ore, printr-o metodologie a ministerului, în funcție de diverse criterii (ex.: cât de fragmentată este norma, mediul de lucru, vechimea, numărul de copii cu CES din clasă etc.), pe care le voi discuta și cu partenerii de dialog social. (…)”

Informații de context

Din toamnă, elevii vor avea doar trei tipuri de burse: sociale, de merit (dar cu alte criterii) și tehnologice. Criteriile urmează să fie anunțate prin metodologii. Cele de merit se vor acorda pentru 15% dintre elevii unei clase, dar până la pragul mediei 9.

Bursele pentru mame minore rămân în zona burselor sociale și nu vor putea cumula mai multe tipuri de bursă, a precizat ministrul David.

„În învățământul profesional păstrăm bursele tehnologice, pentru că există colaborări cu firme”, a spus ministrul zilele trecute.

Edupedu.ro a scris că sistemul burselor școlare din România este zguduit de tăieri din această toamnă, după o serie de improvizații impuse prin Legea 198/2023 și prin actele subsecvente.

Potrivit proiectului de lege privind măsurile fiscal-bugetare pus în dezbatere de Ministerul Finanțelor pe 3 iulie 2025, supranumit „Legea Bolojan”, vor fi eliminate bursele de performanță și cele de reziliență, cele de merit sunt tăiate la jumătate ca număr, iar cele sociale vor fi acordate, atât birocratic cât și din punct de vedere al banilor, de către autoritățile locale.

• Citește aici minciuna de stat numită „burse școlare” atacată din pix de primul președinte olimpic internațional, de premierul Bolojan și de ministrul David: promiți, distribui fără criterii, tai performanța și acuzi populismul altora, pregătit să le predai primarilor bugetele de burse sociale și părinții elevilor vulnerabili.

Ministerul Educației a publicat un studiu de percepție pe bursele școlare, publicat de Ministerul Educației la câteva luni de la finalizare, după ce decizia de tăiere a burselor de merit și reziliență a fost deja anunțată.

Cercetătorii propun revizuirea tipologiei burselor și a criteriilor de acordare, digitalizarea procesului de colectare a datelor și arată că motivația școlară și prezența la ore sunt îmbunătățite.

De asemenea, studiul arată impactul burselor asupra participării elevilor la ore în ultimii doi ani: Peste 65% consideră că bursa le-a crescut performanța școlară. Cel mai mare impact la oraș a fost asupra motivației școlare, iar în rural asupra abandonului.

Citește și:

Marius Nistor, lider sindical, după semnarea contractului colectiv de muncă: În momentul de față se poate declanșa grevă generală în Educație, în condițiile în care discutăm de o politică economică și socială a Guvernului României / Săptămâna viitoare vom picheta sediile Guvernului sau Parlamentului