Violeta Dascălu, director de școală, despre posibila amânare a școlii față în față: Se iau hotărâri de pe o zi pe alta, nu se gândește nimeni la consecințe. Bănuiesc că propunerea este legată de alegeri

8.980 de vizualizări
Violeta Dascalu / Foto: Facebook.com
“Nu sună deloc bine” amânarea până pe 1 octombrie a școlii față în față, declară pentru Edupedu.ro unul dintre directorii de școală implicați în viața comunității, Violeta Dascălu. Directoare din anul 2008 a Școlii Generale ”Ferdinand I” din București și premiată de Ambasada SUA pentru curaj, Dascălu atrage atenția că “de când a început pandemia, se iau hotărâri de pe o zi pe alta. Nu se gândește nimeni la consecințe, la ce stres și la ce nehotărâre suntem supuși elevi, părinții și noi”.

Contactată de Edupedu.ro după ce premierul Ludovic Orban a declarat cu doar o săptămână înainte de începerea școlii că sunt discuții ca școlile să înceapă fizic de la 1 octombrie, iar între 14 și 30 septembrie să fie cursuri online, Violeta Dascălu a declarat că “este exclus” ca toate școlile să poată organiza cursuri exclusiv online începând din 14 septembrie.

Rep: Cum sună pentru dumneavoastră, profesor și director implicat în toate achizițiile care trebuie realizate pentru începerea școlii, anunțul făcut de premier cu doar o săptămână înainte de 14 septembrie că totul ar putea fi online?

Violeta Dascălu: Nu sună deloc bine. Tuturor copiilor le e dor de școală. Am aplicat un chestionar și majoritatea părinților își doresc ca cei mici să vină la școală fizic. E dorința mare de a interacționa, de a-și vedea colegii.

Bănuiesc că propunerea este legată de alegeri și probabil că nu vrea să ne încurce pe noi. Este vorba despre siguranța sanitară și școlile sunt centre de votare.

Lucrurile ar trebui foarte clar delimitate, fiecare își are rostul lui în societate. Da, vin alegerile, dar de ce nu au investit într-o platformă națională să fie alegeri cu votul electronic? Doar știau că vin alegerile. Era cea mai bună soluție. Și atunci nu ne mai intersectam cu adulții în clase, să trecem prin tot efortul de dezinfectare, pune cabine, strânge cabine, dezinfectează… e o tevatură foarte mare.

Foarte multe școli de peste tot din lume au început deja, noi suntem cam ultimii. Este și o experiență cu o școală închisă, lucrurile nu sunt simple, și eu mă gândesc cu grijă la aspectul sanitar, pentru că nu știm câți copii reușesc să respecte rutinele sanitare, cu pus mâna pe rechizite. E o provocare mare.

De când a început pandemia, se iau hotărâri de pe o zi pe alta. Nu se gândește nimeni la consecințe, la ce stres și la ce nehotărâre suntem supuși elevi, părinții și noi. Cât de bulversați suntem noi. De la 1 septembrie, facem lecții cu profesorii, pentru că suntem pe niveluri diferite de cunoștințe și abilități și vrem să umblăm toți pe aceleași aplicații, să avem un numitor comun și să nu mai umblăm pe 7 platforme. Să fie un început de an școlar organizat, asumat, nu ca pe perioada pandemiei.

Și am constatat cu stupoare că, la chestionarul pe care l-am trimis părinților elevilor noștri, aceștia au spus că aproape 40% dintre copii au numai telefoane. Drept pentru care am cerut la primărie să achiziționeze tablete. Am trimis necesarul de la noi.

Rep: Pot organiza toate școlile din țară școală exclusiv online de la 14 septembrie, în contextul în care Guvernul a eșuat în a cumpăra tablete pentru copiii din familii defavorizate?

Violeta Dascălu: Este exclus. Știți ce nu au școlile? Cred că mai mult de jumătate nu au internet, nu au rețele funcționale. Nouă în București ne-au cerut să avem 2 rețele, una de siguranță, dar chiar și în București am colegi care nu au rețele performante și unde pică rețeaua. Este o cârpeală.

Rep: Suntem cu o săptămână înainte de începerea școlii și nu avem nici acum Biblioteca Școlară Virtuală promisă. Este nevoie de o platformă cu lecții digitale?

Violeta Dascălu: Absolut. Nu avem abilitățile necesare să creăm lecții noi. Cei care știu sunt puțini. Am cerut furnizori cu care să facem exclusiv design pedagogic. Pentru că noi, acum, nu știm: ce să pun în lecția digitală, cât să pun? Nu există nicio facultate în România care să aibă măcar un modul de pedagogie digitală. Cât? Cum? Esențializarea, desginul, câtă informație dau, cât conținut vizual dau? Cât să constituie un joc, cât evaluare? Câte forme de evaluare am? Nu ai de unde. Fiecare este pe barba lui.

Nu mai știm ce știu copiii, care și-au pierdut rutina și exercițiul învățării.

Rep: Este fezabilă aplicarea pentru elevii de clasa a VIII-a a noii structuri de subiecte la Evaluarea Națională 2021, pe modelul testelor PISA, dacă nici măcar începutul școlii nu va fi față în față?

Violeta Dascălu: Nu este fezabil sub nicio formă. Trebuia să se lucreze cu ei din clasele a VI-a sau mai devreme. Nu poți să îi pui dintr-odată, în clasa a VIII-a, în situația de a avea un examen care are o altă abordare, nu încremenirea de la noi. Noi nu punem accent decât pe informare, nu creăm abilități, și independență, și autonomie în învățare.

Citește și:

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Mircea Miclea: Creșterea normei didactice a profesorilor nu este nicidecum o soluție. Un profesor, mai ales în rural, trebuie să predea la 2-3 școli ca să-și facă norma actuală. Creșterea normei ar trimite profesorii să predea la și mai multe școli, ceea ce ar lovi calitatea prestației didactice / Care este soluția pentru scoaterea pilelor baronilor locali care predau acum la plata cu ora

Creșterea normei didactice a profesorilor ar adânci problemele educației și ar lovi exact calitatea actului didactic la care expunem copiii, atrage atenția profesorul Mircea Miclea. Concret, majorarea normei didactice ar…
Vezi articolul

Recomandările practice pentru universitățile din Marea Britanie, pentru prevenirea și combaterea abuzurilor sexuale: Puncte unice de contact pentru sesizări, instruire specifică pentru anchetatori, folosirea intensă a datelor, proceduri diferențiate pentru studenți, absolvenți, pentru reclamații în cazuri curente sau cazuri vechi

Consultări cu studenții și cu victime ale unor abuzuri, proceduri clare pentru managementul de caz și diverse tipuri de investigații, instruirea celor implicați despre tot ce presupune o asemenea anchetă,…
Vezi articolul

România este țara UE cu cei mai mulți copii cu vârste preșcolare care nu sunt înscriși la grădiniță, de aproape trei ori mai mult decât media europeană – ultimele date Eurostat / Aproape jumătate dintre copiii în risc de sărăcie nu ajung deloc la grădiniță sau merg la program scurt, contrar tendințelor europene

Mai bine de un sfert dintre copiii români cu vârste între 3 și 6 ani nu merg deloc la grădiniță, un „record” la nivel UE, unde de aproape trei ori…
Vezi articolul
Planuri-cadru 2025

Trei tipuri de burse școlare rămân după tăierea pregătită de Guvernul Bolojan: de merit, tehnologice și sociale. Dispar bursele de excelență și reziliență, iar autorii proiectului scriu ironic că modificările sunt „pentru stimularea performanței” / Bugetele și dosarele de burse, în analiză pentru a trece la primării

Sistemul burselor școlare din România este zguduit de tăieri din această toamnă, după o serie de improvizații impuse prin Legea 198/2023 și prin actele subsecvente. Potrivit proiectului de lege privind…
Vezi articolul