Violeta Dascălu, director de școală, despre posibila amânare a școlii față în față: Se iau hotărâri de pe o zi pe alta, nu se gândește nimeni la consecințe. Bănuiesc că propunerea este legată de alegeri

8.981 de vizualizări
Violeta Dascalu / Foto: Facebook.com
“Nu sună deloc bine” amânarea până pe 1 octombrie a școlii față în față, declară pentru Edupedu.ro unul dintre directorii de școală implicați în viața comunității, Violeta Dascălu. Directoare din anul 2008 a Școlii Generale ”Ferdinand I” din București și premiată de Ambasada SUA pentru curaj, Dascălu atrage atenția că “de când a început pandemia, se iau hotărâri de pe o zi pe alta. Nu se gândește nimeni la consecințe, la ce stres și la ce nehotărâre suntem supuși elevi, părinții și noi”.

Contactată de Edupedu.ro după ce premierul Ludovic Orban a declarat cu doar o săptămână înainte de începerea școlii că sunt discuții ca școlile să înceapă fizic de la 1 octombrie, iar între 14 și 30 septembrie să fie cursuri online, Violeta Dascălu a declarat că “este exclus” ca toate școlile să poată organiza cursuri exclusiv online începând din 14 septembrie.

Rep: Cum sună pentru dumneavoastră, profesor și director implicat în toate achizițiile care trebuie realizate pentru începerea școlii, anunțul făcut de premier cu doar o săptămână înainte de 14 septembrie că totul ar putea fi online?

Violeta Dascălu: Nu sună deloc bine. Tuturor copiilor le e dor de școală. Am aplicat un chestionar și majoritatea părinților își doresc ca cei mici să vină la școală fizic. E dorința mare de a interacționa, de a-și vedea colegii.

Bănuiesc că propunerea este legată de alegeri și probabil că nu vrea să ne încurce pe noi. Este vorba despre siguranța sanitară și școlile sunt centre de votare.

Lucrurile ar trebui foarte clar delimitate, fiecare își are rostul lui în societate. Da, vin alegerile, dar de ce nu au investit într-o platformă națională să fie alegeri cu votul electronic? Doar știau că vin alegerile. Era cea mai bună soluție. Și atunci nu ne mai intersectam cu adulții în clase, să trecem prin tot efortul de dezinfectare, pune cabine, strânge cabine, dezinfectează… e o tevatură foarte mare.

Foarte multe școli de peste tot din lume au început deja, noi suntem cam ultimii. Este și o experiență cu o școală închisă, lucrurile nu sunt simple, și eu mă gândesc cu grijă la aspectul sanitar, pentru că nu știm câți copii reușesc să respecte rutinele sanitare, cu pus mâna pe rechizite. E o provocare mare.

De când a început pandemia, se iau hotărâri de pe o zi pe alta. Nu se gândește nimeni la consecințe, la ce stres și la ce nehotărâre suntem supuși elevi, părinții și noi. Cât de bulversați suntem noi. De la 1 septembrie, facem lecții cu profesorii, pentru că suntem pe niveluri diferite de cunoștințe și abilități și vrem să umblăm toți pe aceleași aplicații, să avem un numitor comun și să nu mai umblăm pe 7 platforme. Să fie un început de an școlar organizat, asumat, nu ca pe perioada pandemiei.

Și am constatat cu stupoare că, la chestionarul pe care l-am trimis părinților elevilor noștri, aceștia au spus că aproape 40% dintre copii au numai telefoane. Drept pentru care am cerut la primărie să achiziționeze tablete. Am trimis necesarul de la noi.

Rep: Pot organiza toate școlile din țară școală exclusiv online de la 14 septembrie, în contextul în care Guvernul a eșuat în a cumpăra tablete pentru copiii din familii defavorizate?

Violeta Dascălu: Este exclus. Știți ce nu au școlile? Cred că mai mult de jumătate nu au internet, nu au rețele funcționale. Nouă în București ne-au cerut să avem 2 rețele, una de siguranță, dar chiar și în București am colegi care nu au rețele performante și unde pică rețeaua. Este o cârpeală.

Rep: Suntem cu o săptămână înainte de începerea școlii și nu avem nici acum Biblioteca Școlară Virtuală promisă. Este nevoie de o platformă cu lecții digitale?

Violeta Dascălu: Absolut. Nu avem abilitățile necesare să creăm lecții noi. Cei care știu sunt puțini. Am cerut furnizori cu care să facem exclusiv design pedagogic. Pentru că noi, acum, nu știm: ce să pun în lecția digitală, cât să pun? Nu există nicio facultate în România care să aibă măcar un modul de pedagogie digitală. Cât? Cum? Esențializarea, desginul, câtă informație dau, cât conținut vizual dau? Cât să constituie un joc, cât evaluare? Câte forme de evaluare am? Nu ai de unde. Fiecare este pe barba lui.

Nu mai știm ce știu copiii, care și-au pierdut rutina și exercițiul învățării.

Rep: Este fezabilă aplicarea pentru elevii de clasa a VIII-a a noii structuri de subiecte la Evaluarea Națională 2021, pe modelul testelor PISA, dacă nici măcar începutul școlii nu va fi față în față?

Violeta Dascălu: Nu este fezabil sub nicio formă. Trebuia să se lucreze cu ei din clasele a VI-a sau mai devreme. Nu poți să îi pui dintr-odată, în clasa a VIII-a, în situația de a avea un examen care are o altă abordare, nu încremenirea de la noi. Noi nu punem accent decât pe informare, nu creăm abilități, și independență, și autonomie în învățare.

Citește și:

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Reforma educației digitale în Cehia: modalități „etice, eficiente și sigure” prin care elevii de școală primară și gimnaziu vor învăța „noua informatică”, de la algoritmi la coding și procesarea seturilor mari de date

Elevii cehi vor începe din școala primară să își formeze primele idei despre cum să stocheze date și informații și cum să folosească diverse elemente digitale din lumea din jurul…
Vezi articolul

Testele fals pozitive din școli: presa britanică avertiza din vară că unii elevi folosesc rețete de pe Tiktok și apelează la sucuri acidulate pentru a “trișa” la testele rapide, ca să stea acasă / Profesor: Asemenea tentative pot fi identificate rapid

Problema testelor fals pozitive Covid-19 din școli, despre care miercuri a vorbit inclusiv ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a fost semnalată încă de acum un an în presa internațională, în țările…
Vezi articolul

La „vânătoare” de chirii în cea mai scumpă piață rezidențială din țară, în prag de reîntoarcere a studenților. Harta prețurilor în orașul universitar Cluj-Napoca și experiența de chiriaș

În Cluj-Napoca, sumele cerute pentru chirii au crescut cu 12% în interval de un an, arată datele unui portal care monitorizează piața imobiliară din țară, scrie Economedia.ro. Studenții sunt nemulțumiți…
Vezi articolul

Rezultatele de la Evaluarea Națională de la clasa a VI-a 2022 au fost publicate. 1.200 de elevi care s-au transferat de la oraș, la sat, au avut performanțe mai slabe din cauza școlilor în care au ajuns, din mediul rural

Raportul privind Evaluarea Națională pentru Matematică și Științe, clasa a VI-a 2022, a fost publicat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație. Documentul a urmărit performanțele unor elevi…
Vezi articolul

Oare să fi avut un vis și salvarea deficitului bugetar să fie „zidirea” învățământului preuniversitar? – Ariana Bucur, deputat PSD, fost inspector școlar general (Op-Ed)

Creșterea normei didactice, mărirea efectivelor la clasă, acordarea personalității juridice la minimum 500 de elevi (excepții: vocaționale, minorități, zone izolate) respectiv, 250 de preșcolari, reorganizarea rețelei școlare (comasări/arondări), majorarea obligației…
Vezi articolul