Virologul italian Roberto Burioni: Nu subestimaţi pericolul. Italia a făcut-o timp de o săptămână. Avem nevoie de abordare comună, altfel care e rostul UE?

1.716 vizualizări
Foto: Twitter.com/robertoburioni
Cercetătorul Roberto Burioni a fost unul dintre primii oameni de ştiinţă din Italia care au tras semnalul de alarmă asupra epidemiei de coronavirus, însă mesajele sale au fost iniţial ignorate, motiv pentru care el avertizează acum restul Europei să nu facă aceeaşi greşeală, informează DPA, preluată pe larg de Agerpres.

Într-un interviu acordat agenţiei DPA, Roberto Burioni a transmis: „Nu subestimaţi pericolul. Italia a făcut-o timp de o săptămână, unii oameni au zis că este doar o gripă, iar un medic a spus chiar, într-un mod total necorespunzător, că o să treacă peste câteva săptămâni”.

Profesor de microbiologie şi virologie la Universitatea Vita-Salute San Raffaele din Milano, Burioni (57 de ani) este cel mai cunoscut specialist în domeniu din Italia, notează Agerpres.

Este foarte important ca Europa să demonstreze unitate. Avem nevoie de o abordare comună, este un moment în care trebuie sa acţionăm împreună. (…) În caz contrar, care este rostul Uniunii noastre (Europene)?„, a spus specialistul.

În lipsa unor măsuri severe de izolare pe tot continentul, a avertizat el, o ţară cu o abordare mai relaxată poate reuşi în lupta cu virusul ca mai apoi să se reinfecteze de la vecinii săi. Riscul este „evident”, a explicat profesorul. „Aşa cum nu există nici măcar o singură zonă din Italia care să nu necesite un efort total (împotriva virusului), efortul maxim este necesar în toată Europa„, a punctat acesta.

Burioni s-a arătat de acord cu avertismentul cumplit al cancelarului german Angela Merkel, potrivit căruia până la 60 sau 70% din populaţia Germaniei ar putea fi infectată. „Amintiţi-vă, este un virus nou, pentru care nu există imunitate„, a declarat el.

El a spus că este „de neînţeles” decizia Marii Britanii de a combate epidemia lăsând-o să se răspândească şi luând măsuri de protecţie doar în cazul celor mai vulnerabile persoane. „Pentru mine este de neînţeles”, a precizat cercetătorul. „A vorbi despre imunitatea de grup când nu există vaccin şi nu ştim dacă cei infectaţi şi care se vindecă obţin astfel imunitate este ceva de neînţeles”, a repetat el.

În ceea ce priveşte aşteptările conform cărora creşterea temperaturilor, primăvara şi vara, va ajuta la diminuarea răspândirii epidemiei, Burioni este de părere că nu ar trebui să se mizeze pe acest lucru. „Pur şi simplu nu ştim”, a replicat el.

Înainte de a dobândi reputaţia de persoană care a anticipat evoluţia epidemiei, Burioni a devenit cunoscut în Italia pentru lupta dusă în mediul online contra militanţilor anti-vaccinare şi a ştirilor false despre ştiinţă, notează DPA, preluată de Agerpres.

 

Foto: Twitter.com/robertoburioni

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
finanțarea cercetării în universități

Termenul-limită în competiția pentru Centre de Excelență în cercetare a fost prelungit / Anunțul – însoțit de o „eroare materială” ce afecta bugetele proiectelor, cu câteva zile înaintea termenului-limită inițial, dar aceasta a fost corectată între timp

Numărul de centre de excelență pentru cercetare de vârf în care guvernul vrea să investească 1,6 miliarde de lei crește de la 20 la 24, potrivit unui ordin al ministrului…
Vezi articolul

Ministerul Cercetării susține că „Educația ca prioritate națională” a fost „subiect principal de discuție al românilor cu ION” în prima săptămână de funcționare. Mesajul vine în plin scandal al trucării oglinzii vorbitoare a premierului Ciucă

Oglinda pe care era scris ION, cu care premierul Ciucă a lăsat impresia că a discutat în debutul ședinței de guvern de miercuri, 1 martie, era doar un afișaj, iar…
Vezi articolul

Un model european pentru integrarea inteligenței artificiale în evaluarea educațională, propus de trei cercetători români, printre care Ciprian Fartușnic, într-un studiu publicat în 2025

Un studiu publicat în iulie 2025 în jurnalul european Digital Pedagogy de către cercetătorii români Ciprian Fartușnic, Rareș Fartușnic și Olimpius Istrate analizează peste 500 de lucrări internaționale despre utilizarea…
Vezi articolul