97% dintre români susțin formarea competențelor digitale la toate nivelurile, în școli și universități, arată Eurobarometrul nevoilor de educație digitală / Aceste competențe sunt esențiale pentru participarea la viața societății, cred 9 din 10 respondenți din România, țara membră UE cu cele mai slabe rezultate în domeniu

650 de vizualizări
Sursa: Eurobarometru – educatie digitala
Vasta majoritare a europenilor apreciază că este necesară formarea competențelor la toate nivelurile, atât în școală, cât și la universitate, pentru că aceste competențe sunt esențiale pentru participarea la viața societății. Iar procentul românilor care cred aceste lucruri este și mai mare și se apropie de 100%, potrivit unui studiu eurobarometru privind „Nevoile viitoare în educația digitală”, dat publicității de Comisia Europeană.

Astfel, 97% dintre români cred (67% în foarte mare măsură, 30% în mare măsură) că aceste competențe digitale ar trebui să fie predate tuturor, în școală și universitate.

  • Ponderea celor de acord cu această idee este mai mare decât cea înregistrată la nivel european, de 92% (49% în foarte mare măsură, 43% în mare măsură).

Iar 92% dintre români (55% în foarte mare măsură, 37% în mare măsură) apreciază competențele digitale drept esențiale pentru participarea la viața societății, de la operațiuni bancare la servicii de sănătate sau implicarea în comunitate.

  • Și la acest capitol procentul este mai ridicat decât în cazul UE, unde media celor de acord cu această idee este de 89%.

Respondenții din România sunt de acord în mai mare măsură decât media europeană la toate întrebările referitoare la sprijinul lor pentru formarea și educația digitală, mai puțin în ceea ce privește interdicția dispozitivelor digitale în școli. 

La acest capitol, doar 61% dintre români sunt de acord în foarte mare măsură (27%) sau mare măsură (34%) cu interdicția privind folosirea telefoanelor mobile sau a altor dispozitive digitale personale în școală. Media europeană, în cazul celor care sprijină această interdicție, este mai mare, de 69%.

Pe de altă parte, în ceea ce privește folosirea AI în educație:

  • Românii cred în mai mare măsură (89%) decât media europeană (85%) că pentru folosirea inteligenței artificiale generative în mod sigur și responsabil este nevoie de competențe digitale
  • 90% dintre români cred că toți profesorii ar trebui echipați cu acele competențe pentru a folosi și înțelege inteligența artificială, inclusiv AI generative – mai mult decât media europeană (81%)
  • 24% dintre Români cred că AI poate îmbunătăți predarea și învățarea (peste media europeană de 17%), iar 565 cred că AI poate atât să aducă beneficii, cât și să producă riscuri în procesul de predare-învățare (peste media europeană de 54%)
  • Doar 16% dintre români apreciază că AI nu își are locul în clase – mai puțin decât media de 22% dintre europeni care cred acest lucru.

În același timp:

  • 91% dintre români cred că alfabetizarea digitală și competențele digitale contribuie la protecția în fața dezinformărilor online – peste media europeană de 80%
  • 93% dintre români cred că toți profesorii ar trebui echipați cu acele competențe necesare pentru a-i ajuta pe elevi să recunoască diversele forme de dezinformare online – peste media europeană de 89%
  • 95% dintre români cred că școlile ar trebui să îi învețe pe copii și tineri să administreze impactul tehnologiilor digitale – precum social media – asupra sănătății fizice și mintale – peste media europeană de 92%
  • 94% dintre români cred că profesorii ar trebui să joace un rol-cheie în formarea competențelor necesare pentru interacțiunea sigură cu tehnologia – peste media europeană de 88%
  • Totodată, 92% dintre români – peste media europeană de 87% – cred că părinții și familia joacă un rol crucial în felul cum copiii învață să folosească sigur și responsabil tehnologia
  • Iar dacă românii sunt de acord în mai mică măsură decât media europeană cu interdicția telefoanelor în școli, ei manifestă un sprijin mai puternic pentru folosirea în școli a tehnologiilor digitale concepute anume pentru învățare (90%, față de media UE de 87%).

Sondajul Eurobarometru a fost realizat în mai a.c., pe un eșantion total de 25.781 de persoane, dintre care 1.000 au fost intervievate în România.

Context: România – codașă în Europa la competențe digitale

Amintim că România este codașă în Europa în ceea ce privește competențele digitale. Ultimul Monitor al Educației și Formării, dat publicității în noiembrie de Comisia Europeană, integrează datele ultimului studiu internațional ICILS (2023), potrivit căruia România raportează o pondere de 74% a elevilor cu nivel scăzut al competențelor digitale, mult mai mare decât media de 42,5% înregistrată la nivel european, în condițiile în care ținta europeană pentru acest indicator al rezultatelor educației este de 1%.

O altă analiză recentă a Comisiei Europene a arătat că România era, în 2023, țara UE cu cea mai mare pondere a tinerilor de 16-29 de ani care au competențe digital reduse sau foarte reduse (peste 50%), dar unde cei mai mulți tineri cred că au primit educația necesară și au căpătat competențele pentru a identifica dezinformările.


1 comment
  1. ce rezultate slabe ?!?! visati voi
    batem tot , suflam tot pe la olimpiade in materie de STEM. ceea ce inseamna competente mult mai înalte decat o amarata de digitizare, ce inseamna , măi , competente digitale ??!? , o fi vreo fizică cuantică , ceva ?!?! Că și din aia se studiază si tot de catre tineri .
    ce tot ne bateti obrazul că suntem tâmpiții Europei , da nu vi i greu?!?!?
    lasați dracu melodia ci digitizarea , e un kkt sa dai click ici colea , nu ti trebuie multă minte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Andreas Schleicher, OECD: În România, tratați profesorii de liceu mult mai bine decât pe educatori și pe învățători, deși este mult mai ușor să te descurci cu elevii de la liceu. Educația timpurie este mult mai valoroasă

„Calitatea educației nu va fi niciodată mai bună decât calitatea profesorilor și a predării”, spune Andreas Schleicher, Directorul Directoratului pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economica (OECD). Acesta…
Vezi articolul

Profesorul de matematică Flavian Georgescu: În general, elevii români olimpici internațional întâmpină cele mai multe dificultăți la subiecte de combinatorică. De ce? Pentru că oricâte probleme ai rezolva, nu vei găsi două asemănătoare

Elevii români care participă la Olimpiada Internațională de Matematică (OIM) reușesc să rămână competitivi în fața unor subiecte din ce în ce mai dificile, însă, în mod constant, combinatorica rămâne…
Vezi articolul

Geografia să fie disciplină obligatorie în toți anii de liceu și probă scrisă la Bacalaureat, la alegere, indiferent de filieră și profil, solicită profesorii de Geografie din București și Galați și cercetătorii de la Academia Română

Profesorii de Geografie din București și Galați, alături de cercetătorii de la Institutul de Geografie al Academiei Române, critică propunerile de planuri-cadru pentru liceu și solicită Ministerului Educației menținerea Geografiei…
Vezi articolul

Rezultate admitere la liceu. Top 20 specializări în Prahova. Cele mai mari medii de admitere în 2024 sunt de la colegiile naționale Mihai Viteazul, I.L. Caragiale, Nichita Stănescu, Al.I. Cuza, Regina Maria din Ploiești și Nicolae Grigorescu din Câmpina

Rezultatele de la admiterea la liceu, etapa 1, arată că în județul Prahova primele 20 de specializări după ultima medie de intrare sunt de la 6 colegii naționale din Ploiești și Câmpina.…
Vezi articolul