97% dintre români susțin formarea competențelor digitale la toate nivelurile, în școli și universități, arată Eurobarometrul nevoilor de educație digitală / Aceste competențe sunt esențiale pentru participarea la viața societății, cred 9 din 10 respondenți din România, țara membră UE cu cele mai slabe rezultate în domeniu

650 de vizualizări
Sursa: Eurobarometru – educatie digitala
Vasta majoritare a europenilor apreciază că este necesară formarea competențelor la toate nivelurile, atât în școală, cât și la universitate, pentru că aceste competențe sunt esențiale pentru participarea la viața societății. Iar procentul românilor care cred aceste lucruri este și mai mare și se apropie de 100%, potrivit unui studiu eurobarometru privind „Nevoile viitoare în educația digitală”, dat publicității de Comisia Europeană.

Astfel, 97% dintre români cred (67% în foarte mare măsură, 30% în mare măsură) că aceste competențe digitale ar trebui să fie predate tuturor, în școală și universitate.

  • Ponderea celor de acord cu această idee este mai mare decât cea înregistrată la nivel european, de 92% (49% în foarte mare măsură, 43% în mare măsură).

Iar 92% dintre români (55% în foarte mare măsură, 37% în mare măsură) apreciază competențele digitale drept esențiale pentru participarea la viața societății, de la operațiuni bancare la servicii de sănătate sau implicarea în comunitate.

  • Și la acest capitol procentul este mai ridicat decât în cazul UE, unde media celor de acord cu această idee este de 89%.

Respondenții din România sunt de acord în mai mare măsură decât media europeană la toate întrebările referitoare la sprijinul lor pentru formarea și educația digitală, mai puțin în ceea ce privește interdicția dispozitivelor digitale în școli. 

La acest capitol, doar 61% dintre români sunt de acord în foarte mare măsură (27%) sau mare măsură (34%) cu interdicția privind folosirea telefoanelor mobile sau a altor dispozitive digitale personale în școală. Media europeană, în cazul celor care sprijină această interdicție, este mai mare, de 69%.

Pe de altă parte, în ceea ce privește folosirea AI în educație:

  • Românii cred în mai mare măsură (89%) decât media europeană (85%) că pentru folosirea inteligenței artificiale generative în mod sigur și responsabil este nevoie de competențe digitale
  • 90% dintre români cred că toți profesorii ar trebui echipați cu acele competențe pentru a folosi și înțelege inteligența artificială, inclusiv AI generative – mai mult decât media europeană (81%)
  • 24% dintre Români cred că AI poate îmbunătăți predarea și învățarea (peste media europeană de 17%), iar 565 cred că AI poate atât să aducă beneficii, cât și să producă riscuri în procesul de predare-învățare (peste media europeană de 54%)
  • Doar 16% dintre români apreciază că AI nu își are locul în clase – mai puțin decât media de 22% dintre europeni care cred acest lucru.

În același timp:

  • 91% dintre români cred că alfabetizarea digitală și competențele digitale contribuie la protecția în fața dezinformărilor online – peste media europeană de 80%
  • 93% dintre români cred că toți profesorii ar trebui echipați cu acele competențe necesare pentru a-i ajuta pe elevi să recunoască diversele forme de dezinformare online – peste media europeană de 89%
  • 95% dintre români cred că școlile ar trebui să îi învețe pe copii și tineri să administreze impactul tehnologiilor digitale – precum social media – asupra sănătății fizice și mintale – peste media europeană de 92%
  • 94% dintre români cred că profesorii ar trebui să joace un rol-cheie în formarea competențelor necesare pentru interacțiunea sigură cu tehnologia – peste media europeană de 88%
  • Totodată, 92% dintre români – peste media europeană de 87% – cred că părinții și familia joacă un rol crucial în felul cum copiii învață să folosească sigur și responsabil tehnologia
  • Iar dacă românii sunt de acord în mai mică măsură decât media europeană cu interdicția telefoanelor în școli, ei manifestă un sprijin mai puternic pentru folosirea în școli a tehnologiilor digitale concepute anume pentru învățare (90%, față de media UE de 87%).

Sondajul Eurobarometru a fost realizat în mai a.c., pe un eșantion total de 25.781 de persoane, dintre care 1.000 au fost intervievate în România.

Context: România – codașă în Europa la competențe digitale

Amintim că România este codașă în Europa în ceea ce privește competențele digitale. Ultimul Monitor al Educației și Formării, dat publicității în noiembrie de Comisia Europeană, integrează datele ultimului studiu internațional ICILS (2023), potrivit căruia România raportează o pondere de 74% a elevilor cu nivel scăzut al competențelor digitale, mult mai mare decât media de 42,5% înregistrată la nivel european, în condițiile în care ținta europeană pentru acest indicator al rezultatelor educației este de 1%.

O altă analiză recentă a Comisiei Europene a arătat că România era, în 2023, țara UE cu cea mai mare pondere a tinerilor de 16-29 de ani care au competențe digital reduse sau foarte reduse (peste 50%), dar unde cei mai mulți tineri cred că au primit educația necesară și au căpătat competențele pentru a identifica dezinformările.


1 comment
  1. ce rezultate slabe ?!?! visati voi
    batem tot , suflam tot pe la olimpiade in materie de STEM. ceea ce inseamna competente mult mai înalte decat o amarata de digitizare, ce inseamna , măi , competente digitale ??!? , o fi vreo fizică cuantică , ceva ?!?! Că și din aia se studiază si tot de catre tineri .
    ce tot ne bateti obrazul că suntem tâmpiții Europei , da nu vi i greu?!?!?
    lasați dracu melodia ci digitizarea , e un kkt sa dai click ici colea , nu ti trebuie multă minte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie: În proiectele de planuri-cadru disciplina istorie înregistrează un recul absolut semnificativ. La clasa a XII-a, elevul nu mai poate parcurge istoria națională, ci doar cea rezultată din Istoria Comunismului. Cum se vor putea păstra în doar doi ani școlari cele mai de seamă jaloane ale civilizației umane?

Contextul. Mă număr, încă, printre aceia care au salutat, chiar cu speranță, numirea unui nou titular în fotoliul ministerial al Educației, devenit, în prezent, al Educației și Cercetării. Personalitatea dânsului,…
Vezi articolul

Curtea de Conturi din Franța, despre sistemul francez de Educație: investiții mari, dar rezultate slabe ale elevilor. Franța a investit, în 2020, 5,2% din PIB pentru Educație / Despre profesorii francezi care lipsesc de la ore și impactul bugetar

Într-o notă publicată marți, 14 decembrie, Curtea de Conturi din Franța apreciază că, în ciuda cheltuielilor mari la Educație, performanța sistemului școlar francez nu e ridicată. Curtea susține, printre altele,…
Vezi articolul

Institutele Confucius din Marea Britanie, acuzate că fac jocurile regimului comunist de la Beijing, așteaptă să-și afle soarta. Studiu de caz despre impactul jocurilor politice asupra mediului academic – University World News

Situația Institutelor Confucius, organisme controlate de China și instalate în instituții de învățământ superior în multe state, inclusiv România, face obiectul unei ample analize a relației între structurile de putere…
Vezi articolul