Abilitățile de bază ale elevilor români să se îmbunătățească la matematică, la citire, la scriere, la abilitățile digitale. Încercăm să atingem rezultate la testele PISA care să pună Europa pe picior de egalitate cu China, cu SUA – așteptările anunțate de comisara europeană Roxana Mînzatu de la reforma curriculară

Reforma curriculară anunțată de ministrul român al Educației și Cercetării ar trebui să aibă ca efect îmbunătățirea competențelor de bază ale elevilor români la matematică, citire, scriere, precum și a competențelor digitale, a anunțat marți vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu. În prima sa vizită în România de la preluarea portofoliului pentru competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, comisara europeană care a preluat domeniul educației în Executivul condus de Ursula von der Leyen a spus care sunt așteptările sale de la schimbările planurilor-cadru de liceu în România. 

„Avem niște obiective comune și avem finanțări pentru a sprijini statele membre. Avem recomandări prin care încercăm să ajungem până la urmă, iată, la niște rezultate la testele PISA care să pună Europa pe picior de egalitate cu China, cu SUA”, a declarat Roxana Mînzatu.

În legătură cu reforma curriculară anunțată de Ministerul român al educației pentru liceu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a afirmat că „așteptările noastre pentru a fi puternici, până la urmă, și în această competiție globală sunt ca abilitățile de bază ale elevilor români să se îmbunătățească la matematică, la citire, la scriere, la abilitățile digitale dacă mă întrebați concret. Aici ne uităm, pentru că avem nevoie de aceste abilități pentru orice plan legat de competitivitate industrială pe termen mediu și lung al Europei”.

„Statele membre decid câte ore de sport, de religie, de istorie, de geografie pun în programe. Dar evident că avem niște obiective comune și avem finanțări pentru a sprijini statele membre. Avem recomandări prin care încercăm să ajungem până la urmă, iată, la niște rezultate la testele PISA care să pună Europa pe picior de egalitate cu China, cu SUA. Suntem împreună în UE”, a punctat Roxana Mînzatu.

• Amintim că Educația din România trage în jos statisticile europene în domeniu și ocupă cel mai rău loc în Uniunea Europeană la aproape toți indicatorii de calitate a educației, la sfârșitul mandatelor Iohannis-Deca. Cel mai recent Monitor al Educației și Formării publicat la finalul anului de Comisia Europeană a arătat, față de precedentul raport despre care Edupedu.ro scria în urmă cu un an că plasează România în ipostaza de „lanternă roșie a UE în Educație”, că țara reușește rezultate mai slabe pe toată linia, de la educația timpurie la învățământul superior.
• În cazul României, o parte dintre cifrele aferente anului 2023 sunt bazate pe informații aferente anului 2022, inclusiv pe ultimele rezultate PISA privind competențele.

Întrebată de reporterul Edupedu.ro în cadrul conferinței de presă organizate marți, 4 februarie 2025, la București ce așteptări are, prin prisma competențelor-cheie europene și a țintelor europene privind educația și formarea, de la schimbările curriculare la nivel de liceu anunțate de România, Roxana Mînzatu a răspuns:

• „Așteptările noastre pentru a fi puternici, până la urmă, și în această competiție globală sunt ca abilitățile de bază ale elevilor români să se îmbunătățească la matematică, la citire, la scriere, la abilitățile digitale dacă mă întrebați concret. Aici ne uităm, pentru că avem nevoie de aceste abilități pentru orice plan legat de competitivitate industrială pe termen mediu și lung al Europei. Nu mai avem ingineri, sectorul apei nu are cu cine să mai lucreze. Și dacă vorbești despre industria de apărare, tot despre oameni tehnici avem nevoie și la nivelul învățământului profesional și tehnic și universitar. Și totul pornește de la copiii care odată performau la matematică, de la profesorii de matematică și de la, până la urmă, acest filon și această tradiție care în Europa de Est au fost destul de puternice, nu doar în România, de a avea copii buni în zona asta de STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics), ȘTIM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică). Nu o să comentez despre conținutul curricular și al programelor școlare, în sensul acesta trebuie să subliniez încă o dată: Comisia Europeană nu are competențe legale, conform tratatelor, în zona de educație. Statele membre decid câte ore de sport, de religie, de istorie, de geografie pun în programe. Dar evident că avem niște obiective comune și avem finanțări pentru a sprijini statele membre. Avem recomandări prin care încercăm să ajungem până la urmă, iată, la niște rezultate la testele PISA care să pună Europa pe picior de egalitate cu China, cu SUA. Suntem împreună în UE și pentru această abordare noi venim cu sprijin prin programul Erasmus, prin care noi finanțăm nu doar mobilități, dar efectiv și crearea de modele de politici educaționale. Sau propunem să creăm aceste Alianțe ale școlilor, Alianțe ale universităților europene, Diploma europeană prin care cumva să și învățăm unii de la alții să oferim mobilitate copiilor, profesorilor și să creștem astfel calitatea educațională. 
• Esențial pentru ceea ce Europa vrea să facă împreună, și anume să fie puternică economic ca să poată să fie în siguranță să ofere locuri de muncă, are nevoie de o refocusare pe aceste tipuri de abilități cheie: STEM, digital. Fără acestea să nu ne supărăm după aceea că discutăm doar de migrație. Sigur, migrație legală și am și acest rol în portofoliu, să mă ocup de acest concept numit Talent Pool, un instrument prin care să vedem, când nu găsim resursă umană, talent local, cum putem să atragem de la state terțe oameni pregătiți pentru a răspunde nevoilor noastre. Dar aș vrea să discutăm despre ce putem face aici, în interiorul Uniunii Europene, și noi putem să sprijinim statele membre să facem să fim mai performanți. Acum evident că finanțăm cu Fondul Social European într-adevăr, dar este decizia Ministerului Educației și a Ministerului Fondurilor cum investesc aceste resurse, inclusiv instruirea profesorilor, inclusiv crearea de conținuturi educaționale, suport pentru clasă, dotarea sălilor de clasă. Dar cum se întâmplă aceste lucruri nu este un dictat din Bruxelles sau din Comisie. Noi avem o relație de colaborare și atât, în privința conținuturilor”.

Declarațiile oficialului european vin în contextul în care Ministerul Educației condus de Daniel David a pus în dezbatere publică vineri, 31 ianuarie 2025, proiectele noilor planuri-cadru pentru liceu. Este vorba despre documentele care conțin disciplinele de liceu, parte a reformei curriculare care ar urma să se aplice începând cu clasele de a IX-a din septembrie 2026.

Reforma întârziată de cel puțin 4 ani înlocuiește planurile-cadru vechi de 20 de ani după care studiază elevii de liceu din România. Noua filosofie curriculară aduce o libertate mai mare de alegere liceenilor, eliminând din zona până acum obligatorie, la anumite clase, ore de Geografie, Latină, Istoria studiată până acum va fi înlocuită la clasele a XI-a și a XII-a cu Istoria comunismului și Istoria evreilor, Holocaustul. Liceenii vor studia în continuare parte din aceste materii și vor putea alege altele, în funcție de specializare, optând pentru acestea dintr-o listă mai mare de discipline care le va fi pusă la dispoziție de școală fie în ceea ce se numește Curriculumul de Specialitate (CȘ), fie în Curriculumul la dispoziția elevului din oferta școlii (CDEOȘ), și în funcție de disciplinele pe care le vor susține la Bacalaureatul nou prevăzut de Legea învățământului preuniversitar. În vreme ce dezbaterea publică din România se concentrează pe disciplinele care își pierd statutul de obligatorii în noul curriculum liceal, Ministerul Educației menține din clasa a IX-a și până în a XII-a orele de Religie, astfel încât în oferta pusă în dezbatere de ministrul David Religia are mai multe ore decât orice disciplină din aria STEM/ȘTIM.

Citește și:

Religia, materie la care elevii pot alege să nu participe, are de două ori mai multe ore în trunchiul comun decât Istoria, Chimia, Fizica, Biologia sau Geografia, în proiectul de planuri-cadru pentru liceu

O „Agendă UE a Profesorilor” și Planul strategic pentru educația STEM – printre sarcinile pe care le are Roxana Mînzatu, propusă comisar responsabil cu educația și competențele în viitoarea Comisie Europeană

UPDATE România a primit portofoliul care acoperă Competențele și Educația pentru Roxana Mînzatu, în viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen / Cât de important este acest post

Plan strategic pentru educația în domeniul STEM, pentru a remedia declinul performanțelor elevilor și lipsa profesorilor, prioritate a președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen în noul mandat

România a reușit să atragă doar 500 de milioane de euro din cele 3,5 miliarde pentru investiții în Educație, prin PNRR, în trei ani și jumătate de la aprobarea programului / Toți banii trebuie folosiți în următorul an și jumătate, până în 31 august 2026, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene