Accesul echitabil la studii, investițiile în calitatea predării, sprijinul financiar pentru studenți sunt importante pentru refacerea încrederii în universități, afirmă rectorul-parlamentar Marilen Pirtea, consilier al lui Ilie Bolojan, premierul care a impus austeritatea în educație

798 de vizualizări
Foto: Universitatea de Vest din Timișoara – Facebook.com
O universitate trebuie să asigure acces echitabil la educație, să fie accesibilă, să ofere sprijin financiar, să investească în calitatea predării – „truism al sistemului educațional”: acestea sunt o parte dintre lucrurile de care învățământul superior are nevoie pentru a restabili un nivel ridicat de încredere în rândul tinerilor, susține rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea. Consilier onorific al premierului Bolojan, rector aflat la al patrulea mandat și liberal aflat la al treilea mandat de parlamentar, Pirtea semnează un articol pe tema încrederii în universități, publicat în cel mai recent număr al publicației IAU Horizons.
  • Articolul apărut în revista bianuală a Asociației Internaționale a Universităților (IAU) este promovat chiar de Universitatea de Vest, într-un comunicat de presă.

Marilen Pirtea, parlamentar PNL, a fost numit consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, pe domeniile Educație și Cercetare, în iunie 2025, cu o lună înaintea adoptării Legii 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan. Aceasta a pus în aplicare o serie de măsuri de austeritate în educație, inclusiv tăieri la nivelul burselor pentru studenți sau blocarea multor angajări în învățământul superior.

În articolul menționat, publicat în IAU Horizons, Marilen Pirtea vorbește, însă, despre nevoia de „refacere a încrederii în învățământul superior prin angajamente substanțiale și reforme sistemice”. Iar acestea trebuie să vizeze aspecte de la creșterea transparenței standarde clare de guvernanță sau comportament etic, la elemente precum accesibilitatea și investițiile în calitate. Pentru acestea din urmă, mai ales prin prisma blocării angajărilor și tăierii aduse la nivelul burselor pentru studenți, guvernul Bolojan a fost criticat dur de actorii din sistem în ultimele luni.

În articolul citat, Marilen Birtea scrie, între altele:

„(…) Înainte de toate, în mod programatic, este nevoie să refacem încrederea în învățământul superior prin angajamente substanțiale și reforme sistemice. Drept urmare, devine foarte important să reafirmăm misiunea publică a universităților. Învățământul superior trebuie să se ancoreze din nou în obiectivul său civic: să producă nu numai lucrători, ci și cetățeni informați, lideri etici, comunități reziliente. O universitate care-și demonstrează angajamentul față de serviciul public va câștiga încrederea publicului.

Asigurarea accesului echitabil la educație este un alt element de creștere a încrederii în universități. Extinderea accesului la învățământ superior, asigurarea accesibilității, abordarea inegalităților structurale sunt esențiale pentru refacerea încrederii. Aici intră nu doar admiterea și sprijinul financiar, ci și crearea unor campusuri incluzive, unde toți studenții trăiesc senzația de apartenență. Creșterea transparenței și responsabilității este un alt aspect, ținând cont că, astăzi, încrederea pretinde vizibilitate.

Universitățile ar trebui să adopte standarde clare de guvernanță, comportament etic și responsabilitate fiscală. Comunicarea onestă, nu doar pe teme privind rezultatele de succes, ci și despre procese, eșecuri și îmbunătățiri poate să întărească mult în încrederea. Promovarea diversității intelectuale este esențială în lumea complexă în care trăim. O cultură a investigației critice trebuie să fie protejată și extinsă. Încurajarea dezbaterii, implicarea în perspective diverse, rezistența la rigiditate ideologică vor consolida angajamentul universităților în căutarea adevărului, în defavoarea conformității.

Un truism al sistemului educațional – investiția continuă în calitatea predării este, de asemenea, o piatră de temelie pentru încrederea în sistemul educațional universitar. Adesea, studenții judecă universitățile nu în funcție de clasamentele cercetării, ci după experiența lor zilnică în sala de clasă. Sprijinirea excelenței în predare, mentorat, învățare personalizată ajută la clădirea încrederii interpersonale și epistemice. În cele din urmă, parteneriatele cu comunitățile locale, organizațiile civile, industria ajută universitățile să rămână relevante și receptive. Învățarea serviciilor, știința cetățenească și programele de tip outreach ajută la reducerea distanței dintre campus și societate. (…)”


1 comment
  1. Politicul sa stea departe de universitati.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Clasamentele universităților sunt afectate de probleme și „va trebui să ne gândim foarte serios în viitor ce facem” cu ele / „Legislația românească nu este gândită pentru universități world class” – rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, în prezentarea programului său pentru următorul mandat

„Lumea se schimbă și în zona rankingurilor și probabil va trebui să ne schimbăm și noi. Marile universități din America încep să le refuze. Harvard, Yale s-au retras din rankinguri…
Vezi articolul

Schimbare istorică la Rezidențiat. Pragul de admitere urcă la 65%, potrivit unui proiect de metodologie publicat de Ministerul Sănătății / Asta înseamnă răspunsuri corecte la cel puțin 130 de întrebări, în loc de 120 cum era până acum

Ministerul Sănătății vrea să schimbe pragul de admitere la rezidențiat, la examenul din acest an, programat pentru 20 noiembrie. Concret, în proiectul de metodologie pus în dezbatere pe 6 octombrie,…
Vezi articolul

EXCLUSIV Marianne Thyssen, Comisarul european pentru ocuparea forței de muncă: Reformarea educației profesionale în România, inclusiv prin introducerea învățământului dual, ar trebui să continue

“România a făcut progrese în îmbunătățirea sistemului său de educație și formare profesională”, iar rata de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor care au absolvit acest program a…
Vezi articolul

Impactul tarifelor vamale majorate de SUA – explicat într-o analiză FSEGA a Universității Babeș-Bolyai: Efecte majore, întrebarea este „cine pierde mai puțin?” / Comerțul românesc cu SUA este redus ca pondere, dar România poate resimți efectele prin „lanțurile de aprovizionare” care o leagă de economiile mari din UE

Decizia Administrației Trump de a majora „agresiv” tarifele vamale ar putea conduce, în cazul UE, „chiar și la o ușoară scădere a economiei europene pe termen scurt, dar nici SUA…
Vezi articolul